Ideea înfiinţării acestui spital s-a concretizat în intenţiile boierului Dimitrie Filişanu încă din anul 1865, aşa cum reiese dintr-un document al vremii în care acesta îşi exprima dorinţa de a înfiinţa pe cheltuiala sa un spital în Filiaşi şi un imobil pentru Subprefectura Plase JIUL DE SUS.
Ideea s-a materializat şi, în timp, apar în diferite documente de arhivă informaţii din care rezultă preocuparea boierului Filişanu pentru buna funcţionare a acestui spital. Astfel, dintr-un document datând din anul 1883 se releva faptul că acesta a cumpărat paturi pentru spital, bolnavii erau îngrijiţi gratuit, iar în anul 1888 apare preocuparea acestuia pentru salariile personalului spitalului Filiaşi. Satisfacţia pentru una din realizările sale cele mai de seamă şi-o exprimă ctitorul într-un document datând din anul 1882 relevat într-un raport al medicului plasei JIUL DE JOS, în care acesta citează spusele boierului "Am vrut de mult fundamentarea acestei facere pentru săteni".
Datorită deselor schimbă pe plan administrativ şi de organizare a teritoriului, foarte mult acte şi documente privind modul de organizare şi funcţionare ale spitalului s-au pierdut.
Date certe privind funcţionarea acestuia le-am descoperit începând cu anul 1949, preluate fie din arhivă, fie din declaraţiile martorilor oculari, foşti salariaţi ai spitalului.
Astfel, în anul 1949, spitalul funcţiona sub direcţia directorului Pană Dumitru, cu o singură moaşe ce deservea două secţii: Chirurgie şi Boli Interne, totalizând 20 paturi.
De menţionat că baza materială a spitalului se reducea la 2 cai, 10 porci, o vacă, sub îngrijirea unei singure persoane. Relevant este că dr. Pană, de formaţie chirurg, rezolva foarte multe cazuri având ajutor moaşă angajată, care deţinea şi farmacia spitalului.
În anul 1951 asistăm la o ameliorare a situaţiei spitalului, atât ca personal medical cât şi ca dotare: se instalează primul aparat Roengen cu dr. Milcovici Iulian şi prin venirea în acelaşi an a doi medici internişti - Dr. Scânteie şi dr. Glastar, ia fiinţă secţia Interne, dotată cu 18 paturi. Acelaşi an prilejuieşte înfiinţarea secţiei de Dermatologie cu 4 paturi prin încadrarea dr. Feher.
Abia anul 1953-1954 oferă posibilitatea încadrării şi a altor cadre medii, unele pe profil - medicală şi pediatrie.
În aceeaşi perioadă apare Secţia Pediatrie condusă de dr. Anania Viorica şi Secţia de Boli Contagioase.
Încadrarea dr. Duţescu ca oftalmolog este o replică în timp a ctitorului acestui spital, care prin testamentul soţiei sale Smaranda Filişanu îşi dorea foarte mult ca în Spitalul Filişanilor să funcţionete "un pavilion special pentru oftalmie".
Încadrarea dr. Silvia Costache - prima doctoriţă Filiaşului coincide cu adevăratul act de naştere al Secţiei de Pediatrie rămasă fără specialist după plecarea doamnei dr. Anania Viorica.
Benefic pentru Spitalul Filiaşi a fost că în această perioadă secţia chirurgie a cunoscut transformări majore prin prezenţa şi activitatea celor doi chirurgi - dr. Pavel Costache şi dr. Petre Scafa, care au muncit aici cu devotament şi pasiune până la vârsta pensionării.
Despre modul cum se făceau tratamentele "ştiinţifice" în această perioadă putem relata următoarele: opium în sticle de 50 ml se administra, 5-10 picături la indicaţia medicului, pentru intervenţiile chirurgicale oftalmologice se utiliza sub formă de picături, iar baza tratamentului în boli interne consta în folosirea infuziei de magnezie usta (un praf de magnezie usta în ceai de tei) administrat două linguri de 3 ori pe zi.
În vremea aceea spitalul nu beneficia de o sursă de apă proprie - apa aducându-se în butoaie, vase confecţionate din lemn, cu căruţa cu cai şi mai târziu cu boi, din gospodăriile rudarilor din zonă.
În timp activitatea spitalului se amplifică prin creşterea numărului medicilor, personalului mediu şi auxiliar, cât şi a dezvoltării bazei tehnico-materiale. Acest lucru i-a permis spitalului ca odată cu aplicarea actului administrativ privind raionarea să-şi atribuie rolul şi funcţia de unitate sanitară coordonatoare asupra altor unităţi sanitare mici din comunele limitrofe.
Odată cu trecerea anilor şi a schimbării categoriilor socio-profesionale a populaţiei oraşului şi a teritoriului arondat, se impune cu acuitate construirea unui nou spaţiu spitalicesc. Astfel, în 1970, prin munca voluntară, s-au început lucrările de construcţie a noului spital, care avea să cuprindă între zidurile sale secţiile: Chirurgie, Maternitate, Pediatrie cu dotarea modernă a timpului respectiv, vechiul pavilion rămânând numai pentru Boli Interne.
Construcţia se finalizează în 1974, dată la care instituţia avea un director medical, şefi de secţie, medici de specialitate, precum şi cadre medii şi auxiliare.
La nivelul spitalului pe linie administrativă mai funcţiona serviciul Contabilitate-Planificare şi un administrator.
Acum Spitalul Filiaşanilor se prezintă ca o unitate sanitară modernă în care lucrează personal medical bine pregătit, cu un grad înalt de profesionalism şi care cu devotament şi pasiune îşi dăruieşte viaţa bolnavilor.