Regulament intern

REGULAMENT INTERN AL SPITALULUI FILIȘANILOR

NOTĂ IMPORTANTĂ!

Acest document este proprietatea Spitalului Filișanilor, acesta fiind deținătorul și titularul exclusiv al drepturilor patrimoniale de autor cu privire la document. Orice copiere, prelucrare, extragere, modificare, difuzare, divulgare, parțială sau totală, a acestui document, inclusiv a structurii acestuia și a organizării informațiilor sale, nu poate fi realizată în lipsa acordului scris al Spitalului Filișanilor.

REGULAMENT INTERN

APROBAT ÎN ŞEDINŢA DE COMITET DIRECTOR DIN DATA DE 12 IUNIE 2017 ŞI VALABIL ÎNCEPÂND CU DATA DE 22 IUNIE 2017

Spitalul este unitatea sanitară care asigură asistenţa medicală completă de specialitate, preventivă, curativă şi de recuperare a bolnavilor internaţi şi ambulatori de pe teritoriul arondat.

Regulile de disciplină stabilite prin Regulamentul de ordine interioară sunt în deplină concordanţă cu prevederile Codului Muncii aprobat prin Legea 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare, cu Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii cu completările şi modificările ulterioare, precum şi cu Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.870/26.07.2004 cu modificările şi completările ulterioare.

Prezentul regulament se completează la nevoie cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al spitalului.

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

(1) Regulamentul intern se aplică tuturor angajaţilor din spital, indiferent de locul de muncă şi de durata contractului de muncă.

(2) Fumatul este interzis complet în unităţile sanitare, de stat şi private, conform Legii nr.349/2002.

(3) Prevederile prezentului regulament se aplică şi pentru:

personalul încadrat într-o altă unitate, care efectuează stagii de pregătire profesională, cursuri de perfecţionare, specializare etc.
firmele care asigură diverse servicii în incinta unităţii au obligaţia de a respecta regulamentul intern, în afara atribuţiilor şi clauzelor prevăzute în contractele încheiate între părţi (curăţenia spitalului, păstrarea liniştii, precum şi a integrităţii bunurilor cu care intră în contact).

Dispoziţiile referitoare la organizarea timpului de lucru şi disciplină din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător oricăror alte persoane, sau altor activităţi pe timpul prezenţei în unitate.

CAPITOLUL II

CONDUCEREA SPITALULUI

Conducerea Spitalului Filişanilor se realizează prin :

manager;
consiliul de administraţie;
comitetul director;
consiliul medical;
consiliul etic.

MANAGERUL UNITĂŢII

În conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică.

Spitalul Filişanilor este condus de manager.

Funcţia de manager persoană fizică este incompatibilă cu:

exercitarea oricăror alte funcţii salarizate, nesalarizate sau/şi indemnizate inclusiv în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti;
exercitarea unei activităţi sau oricărei alte funcţii de manager, inclusiv cele neremunerate;
exercitarea unei activităţi sau a unei funcţii de membru în structurile de conducere ale unei alte unităţi spitaliceşti;
exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil.

Constituie conflict de interese deţinerea de către manager de părţi sociale, acţiuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaţii nonguvernamentale care stabilesc relaţii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager. Această dispoziţie se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză.

Dacă managerul selectat prin concurs se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora. În caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept.

Conform Ordinului ministrului sănătăţii publice nr.1384/2010 managerul are următoarele drepturi şi obligaţii:

Drepturile managerului sunt următoarele:

primirea unei sume lunare brute, stabilită potrivit prevederilor legale în vigoare
dreptul la concediu de odihnă anual conform prevederilor legale;
dreptul de a beneficia de asigurări sociale de sănătate, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale de stat, în condiţiile plăţii contribuţiilor prevăzute de lege;
dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
dreptul la formare profesională, în condiţiile legii;
dreptul la informare nelimitată asupra activităţii spitalului şi acces la toate documentele privind activitatea medicală şi economico-financiară a acestuia;
dreptul de a fi sprijinit de către consiliul de administraţie în rezolvarea problemelor de strategie, organizare şi funcţionare a spitalului, precum şi în activitatea de identificare de resurse financiare pentru creşterea veniturilor spitalului, în condiţiile legii;
dreptul de a fi sprijinit de consiliul medical în implementarea activităţilor pentru îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică, în monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale, precum şi întărirea disciplinei economico-financiare;
dreptul de a fi susţinut în realizarea activităţilor specifice de consiliul medical, consiliul etic, precum şi de alte comisii pe care le înfiinţează, ale căror atribuţii şi responsabilităţi sunt aprobate de comitetul director şi sunt prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului;
dreptul de a revoca membrii comitetului director în cazul neîndeplinirii atribuţiilor ce le revin;
dreptul de a revoca şefii de secţii în cazul nerealizării indicatorilor specifici timp de cel puţin un an;
dreptul la suspendarea de drept, pe perioada exercitării mandatului, a contractul individual de muncă şi de reluare a raporturilor de muncă pe postul deţinut anterior încheierii prezentului contract de management;
decontarea cheltuielilor de cazare, diurnă, transport şi a altor cheltuieli, cu documente justificative, pentru deplasările în interes de serviciu în ţară şi în străinătate, potrivit legii;
dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
dreptul de a desfăşura activitate medicală în spital, în condiţiile legii;
dreptul de a angaja resursele umane şi financiare, în condiţiile legii;
dreptul de a renegocia indicatorii de performanţă a activităţii asumaţi prin prezentul contract de management;
dreptul de a participa la şedinţele consiliului de administraţie fără drept de vot.

Obligaţiile managerului în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice sunt următoarele:

stabileşte şi aprobă numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de normativul de personal în vigoare şi pe baza propunerilor şefilor de secţii şi de servicii;
aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului;
repartizează personalul din subordine pe locuri de muncă;
aprobă programul de lucru, pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine;
organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director;
numeşte şi revocă, în condiţiile legii, membrii comitetului director;
încheie contractele de administrare cu membrii comitetului director care au ocupat postul prin concurs organizat în condiţiile legii, pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;
prelungeşte, la încetarea mandatului, contractele de administrare încheiate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
încetează contractele de administrare încheiate, înainte de termen, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în acestea;
stabileşte, de comun acord cu personalul de specialitate medico-sanitar care ocupă funcţii de conducere specifice comitetului director şi are contractul individual de muncă suspendat, programul de lucru al acestuia în situaţia în care desfăşoară activitate medicală în unitatea sanitară respectivă, în condiţiile legii;
numeşte în funcţie şefii de secţie, de laborator şi de serviciu medical care au promovat concursul sau examenul organizat în condiţiile legii şi încheie cu aceştia, în termen de maximum 30 de zile de la data numirii în funcţie, contract de administrare cu o durata de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă asumaţi;
solicită consiliului de administraţie constituirea comisiei de mediere, în condiţiile legii, în cazul în care contractul de administrare prevăzut la pct. 11 nu se încheie în termen de 7 zile de la data stabilită în condiţiile menţionate;
deleagă unei alte persoane funcţia de şef de secţie, de laborator şi de serviciu medical, pe o perioadă de până la 6 luni, în cazul în care la concursul organizat, în condiţiile legii, pentru ocuparea acestor funcţii nu se prezintă niciun candidat în termenul legal;
repetă procedurile legale de organizare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de şefi de secţie, de laborator şi de serviciu medical ocupate în condiţiile prevăzute la pct. 13;

aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul angajat;
înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul spitalului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia medicamentului, comisia de analiză a decesului etc., al căror mod de organizare şi funcţionare este prevăzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului;
realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în directă subordonare, potrivit structurii organizatorice, şi, după caz, soluţionează contestaţiile formulate cu privire la rezultatele evaluării performanţelor profesionale efectuate de alte persoane, în conformitate cu prevederile legale;
aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital, cu excepţia spitalelor din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cărora li se aplică reglementările specifice în domeniu;
răspunde de încheierea asigurării de răspundere civilă în domeniul medical atât pentru spital, în calitate de furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat, precum şi de reînnoirea acesteia ori de câte ori situaţia o impune;
răspunde de respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese de către personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
propune, ca urmare a analizei în cadrul comitetului director, structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau, după caz, de către autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile legii;
în situaţia în care spitalul public nu are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări servicii pentru asigurarea acestora;
analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, ai consiliului medical şi consiliului etic şi dispune măsurile necesare în vederea îmbunătăţirii activităţii spitalului;
răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de educaţie medicală continuă (EMC) pentru medici, asistenţi medicali şi alt personal, în condiţiile legii;
răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern, conform legii.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului serviciilor medicale sunt următoarele:

elaborează, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona deservită, planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, ca urmare a propunerilor consiliului medical, şi îl supune aprobării consiliului de administraţie al spitalului;
aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor comitetului director, cu respectarea prevederilor legale;

aprobă planul anual de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea consiliului medical;
aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
elaborează şi pune la dispoziţie consiliului de administraţie rapoarte privind activitatea spitalului; aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită; în cazul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, aplică strategiile specifice de dezvoltare în domeniul medical;
îndrumă şi coordonează activitatea de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
dispune măsurile necesare în vederea realizării indicatorilor de performanţă a activităţii asumaţi prin prezentul contract;
desemnează, prin act administrativ, coordonatorii programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului;
răspunde de implementarea şi raportarea indicatorilor programelor/subprogramelor naţionale de sănătate derulate la nivelul spitalului, în conformitate cu prevederile legale elaborate de Ministerul Sănătăţii;
răspunde de asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru realizarea unor acte medicale de calitate de către personalul medico-sanitar din spital;
răspunde de implementarea protocoalelor de practică medicală la nivelul spitalului, pe baza recomandărilor consiliului medical;
urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui ştiinţific;
negociază şi încheie, în numele şi pe seama spitalului, protocoale de colaborare şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi creşterii calităţii serviciilor medicale;
răspunde, împreună cu comitetul director, de asigurarea condiţiilor de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
negociază şi încheie contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
poate încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate private;
poate încheia contracte cu direcţiile de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în vederea derulării programelor naţionale de sănătate şi desfăşurării unor activităţi specifice, în conformitate cu structura organizatorică a acestora;
poate încheia contract cu institutul de medicină legală din centrul medical universitar la care este arondat pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele de medicină legală din structura acestora, precum şi a cheltuielilor de natura bunurilor şi serviciilor necesare pentru funcţionarea acestor cabinete;
răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la drepturile pacientului şi dispune măsurile necesare atunci când se constată încălcarea acestora;
răspunde de asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora;

răspunde de asigurarea acordării primului ajutor şi asistenţei medicale de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică, precum şi de asigurarea, după caz, a transportului obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil, după stabilizarea funcţiilor vitale ale acesteia;
răspunde de asigurarea, în condiţiile legii, a calităţii actului medical, a respectării condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi de acoperirea, de către spital, a prejudiciilor cauzate pacienţilor.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului economico-financiar sunt următoarele:

răspunde de organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, elaborat de către comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării ordonatorului de credite ierarhic superior, după avizarea acestuia de către consiliul de administraţie, în condiţiile legii;
răspunde de asigurarea realizării veniturilor şi de fundamentarea cheltuielilor în raport cu acţiunile şi obiectivele din anul bugetar pe titluri, articole şi alineate, conform clasificaţiei bugetare;
răspunde de repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului pe secţiile şi compartimentele din structura acestuia şi de cuprinderea sumelor repartizate în contractele de administrare încheiate în condiţiile legii;
răspunde de monitorizarea lunară de către şefii secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli unităţilor deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, ministerului sau instituţiei cu reţea sanitară proprie, în funcţie de subordonare, precum şi de publicarea acesteia pe site-ul Ministerului Sănătăţii, pentru unităţile subordonate, pe cel al autorităţii de sănătate publică ori pe site-urile ministerelor şi instituţiilor sanitare cu reţele sanitare proprii;
răspunde de raportarea lunară şi trimestrială a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli consiliului local şi/sau judeţean, după caz, dacă beneficiază de finanţare din bugetele locale;
aprobă şi răspunde de realizarea programului anual de achiziţii publice;
aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea comitetului director;
răspunde, împreună cu membrii consiliului medical, de respectarea disciplinei economico-financiare la nivelul secţiilor, compartimentelor şi serviciilor din cadrul spitalului;
identifică, împreună cu consiliul de administraţie, surse suplimentare pentru creşterea veniturilor spitalului, cu respectarea prevederilor legale;
îndeplineşte toate atribuţiile care decurg din calitatea de ordonator terţiar de credite, conform legii;
răspunde de respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei din domeniu.

Obligaţiile managerului în domeniul managementului administrativ sunt următoarele:

aprobă şi răspunde de respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare, după avizarea prealabilă de către direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti, direcţia medicală sau structura similară acesteia din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie ori Ministerul Sănătăţii, după caz;
reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice;
încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii;
răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
încheie contracte de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior medical, respectiv unităţile de învăţământ medical, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţilor de învăţământ;
încheie, în numele spitalului, contracte de cercetare cu finanţatorul cercetării, pentru desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică medicală, în conformitate cu prevederile legale;
răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea spitalului;
răspunde de obţinerea şi menţinerea valabilităţii autorizaţiei de funcţionare, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
pune la dispoziţia organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, informaţii privind activitatea spitalului;
transmite direcţiei de sănătate publică judeţene/a municipiului Bucureşti, direcţiei medicale sau structurii similare din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau Ministerului Sănătăţii, după caz, informări trimestriale şi anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
răspunde de organizarea arhivei spitalului şi de asigurarea securităţii documentelor prevăzute de lege, în format scris şi electronic;
răspunde de înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor legate de activitatea sa, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;
conduce activitatea curentă a spitalului, în conformitate cu reglementările în vigoare;
propune spre aprobare direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, direcţiei medicale ori structurii medicale similare din ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau Ministerului Sănătăţii, după caz, un înlocuitor de drept pentru perioadele de absenţă motivată din spital, în condiţiile legii;
informează Ministerul Sănătăţii sau, după caz, ministerele sau instituţiile cu reţea sanitară proprie cu privire la starea de incapacitate temporară de muncă, în termen de maximum 24 de ore de la apariţia acesteia;
răspunde de monitorizarea şi raportarea datelor specifice activităţii medicale, economico-financiare, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
respectă măsurile dispuse de către conducătorul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti ori preşedintele consiliului judeţean, după caz, în situaţia în care se constată disfuncţionalităţi în activitatea spitalului public;
răspunde de depunerea solicitării pentru obţinerea acreditării spitalului, în condiţiile legii, în termen de maximum un an de la aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei de acreditare;
răspunde de solicitarea reacreditării, în condiţiile legii, cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea valabilităţii acreditării;
respectă Strategia naţională de raţionalizare a spitalelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului;
elaborează, împreună cu comitetul director, planul de acţiune pentru situaţii speciale şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
răspunde de respectarea şi aplicarea corectă de către spital a prevederilor actelor normative care reglementează activitatea acestuia;
asigură şi răspunde de organizarea activităţilor de învăţământ şi cercetare astfel încât să consolideze calitatea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale;
avizează numirea, în condiţiile legii, a şefilor de secţie, şefilor de laborator şi a şefilor de serviciu medical din cadrul secţiilor, laboratoarelor şi serviciilor medicale clinice şi o supune aprobării Ministerului Sănătăţii sau, după caz, a autorităţilor administraţiei publice locale.

Obligaţiile managerului în domeniul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese sunt următoarele:

depune o declaraţie de interese, precum şi o declaraţie cu privire la incompatibilităţile prevăzute de lege şi de prezentul contract, în termen de 15 zile de la numirea în funcţie, la Ministerul Sănătăţii sau, după caz, la ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie;
actualizează declaraţia prevăzută la pct. 1 ori de câte ori intervin modificări faţă de situaţia iniţială, în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei modificării, precum şi a încetării funcţiilor sau activităţilor;
răspunde de afişarea declaraţiilor prevăzute de lege pe site-ul spitalului;
depune declaraţie de avere în condiţiile prevăzute la pct. 1 şi 2.

În conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, managerul are următoarele atribuţii:

Atribuţiile managerului unităţii sanitare:

a) răspunde de organizarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în conformitate cu prevederile prezentului ordin;
b) participă la definitivarea propunerilor de activităţi şi achiziţii cuprinse în planul anual al unităţii pentru supravegherea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
c) răspunde de asigurarea bugetară şi achiziţia de bunuri şi servicii aferente activităţilor cuprinse în planul anual aprobat pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
d) răspunde de înfiinţarea şi funcţionarea registrului de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
e) răspunde de organizarea activităţii de screening al pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi în alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi, în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;
f) răspunde de organizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a consumului de antibiotice din spital;
g) răspunde de afişarea pe site-ul propriu al unităţii a informaţiilor statistice (rata trimestrială şi anuală de incidenţă, rata de prevalenţă, incidenţa trimestrială şi anuală defalcată pe tipuri de infecţii şi pe secţii) privind infecţiile asociate asistenţei medicale, a rezultatelor testelor de evaluare a eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei, a consumului de antibiotice, cu defalcarea consumului antibioticelor de rezervă;
h) răspunde de organizarea înregistrării cazurilor de expunere accidentală la produse biologice în registrele înfiinţate pe fiecare secţie/compartiment şi de aplicarea măsurilor de vaccinare a personalului medico-sanitar;
i) răspunde de aplicarea sancţiunilor administrative propuse de şeful serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
j) controlează şi răspunde pentru organizarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii sau, după caz, pentru contractarea responsabilului cu prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale, în directa subordine şi coordonare;
k) analizează şi decide soluţii de rezolvare, după caz, alocare de fonduri ca urmare a sesizărilor serviciului/compartimentului specializat, în situaţii de risc sau focar de infecţie asociate asistenţei medicale;
l) verifică şi aprobă evidenţa informaţiilor transmise eşaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activităţii de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică, şi măsurile de limitare a focarului de infecţie asociată asistenţei medicale din unitate;
m) solicită, la propunerea şefului serviciului/coordonatorului compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale/medicului responsabil sau din proprie iniţiativă, expertize şi investigaţii externe, consiliere profesională de specialitate şi intervenţie în focare;
n) angajează unitatea pentru contractarea unor servicii şi prestaţii de specialitate;
o) reprezintă unitatea în litigii juridice legate de răspunderea instituţiei în ceea ce priveşte infecţiile asociate asistenţei medicale, inclusiv în cazul acţionării în instanţă a persoanelor fizice, în cazul stabilirii responsabilităţii individuale.

De asemenea, are responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi în domeniul nuclear (titular de autorizaţii), stabilite de legislaţia în vigoare.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

În cadrul spitalului este organizat şi funcţionează un Consiliu de Administraţie format din:

Funcţia în Consiliul de Administraţie

Membru desemnat de DSP Dolj

Membru desemnat de Primăria Filiaşi

Membru desemnat de Consiliul Local Filiaşi

Membru desemnat de Colegiul Medicilor Dolj

Membru desemnat de O.A.M.M.R. Dolj

Conform Legii nr.95/2006, consiliul de administraţie al spitalului are următoarele atribuţii:

avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;
c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;
d) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii;
e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
f) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la 180 alin. (1) şi la art. 183^3 alin. (1).

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

COMITETUL DIRECTOR

În cadrul spitalului este organizat şi funcţionează un Comitet director format din:

– Manager

– Director medical

– Director financiar – contabil

Conform ordinului nr.921/04.08.2006 al Ministrului sănătăţii publice, comitetul director al spitalului are următoarele atribuţii:

elaborează planul strategic de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical;
elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;
propune managerului, în vederea aprobării:

numărul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementările în vigoare;
organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;
propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al MSP;
elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico- financiar a propunerilor fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării managerului;
urmăreşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurând sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;
analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;
asigură monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilită;
analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;
elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;
la propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează ţi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, şi răspunde de realizarea acestora;
analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;
întocmeşte informări lunare, trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă Direcţiei de Sănătate Publică;
negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate;
se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului şi ia decizii în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;
face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului;
negociază cu şeful de secţie, laborator şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţă ai managementului secţiei, laboratorului, serviciului, care vor fi prevăzuţi ca anexă la contractul de administrare al secţiei, laboratorului;
răspunde în faţa managerului pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin;
analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează raportul anual de activitate al spitalului.
Evalueaza semestrial si la nevoie prin hotarare proprie planul strategic de dezvoltare al spitalului

Atribuţiile Comitetului director al unităţii sanitare:

a) organizează Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi elaborează regulamentul de funcţionare al acestuia;
b) se asigură de organizarea şi funcţionarea serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi/sau realizarea contractelor de furnizare de prestări servicii specifice;
c) aprobă planul anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
d) asigură condiţiile de implementare a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
e) efectuează analiza anuală a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate;
f) verifică şi aprobă alocarea bugetului aferent derulării activităţilor din planul anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
g) se asigură de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscurilor;
h) se asigură de derularea legală a achiziţiilor şi aprovizionarea tehnico-materială, prevăzute în planul de activitate sau impuse de situaţia epidemiologică din unitate, în vederea diminuării ori evitării situaţiilor de risc sau limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale;
i) deliberează şi decide, la propunerea Colegiului Medicilor din România, în urma sesizării pacienţilor sau în urma autosesizării în privinţa responsabilităţii instituţionale ori individuale a personalului angajat/contractat, pentru fapte sau situaţii care au dus la lezarea drepturilor ori au prejudiciat starea de sănătate a asistaţilor prin infecţii asociate asistenţei medicale;
j) asigură dotarea necesară organizării şi funcţionării sistemului informaţional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor privind infecţiile asociate asistenţei medicale în registrul de monitorizare a infecţiilor asociate asistenţei medicale al unităţii;
k) asigură condiţiile de îngrijire la pacienţii cu infecţii/colonizări cu germeni multiplurezistenţi.

CONSILIUL MEDICAL

Consiliul medical este alcătuit din şefii de secţii, de laboratoare, farmacistul şef. Directorul medical este preşedintele consiliului medical.

Conform OMS 863/2004, principalele atribuţii ale consiliului medical sunt următoarele:

evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de spital şi face propuneri pentru elaborarea:

- planului strategic de dezvoltare al spitalului, pe perioada mandatului;

- planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

- planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare;

face propuneri comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului;
participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale spitalului;
desfăşoară activitate de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv:

- evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia;

- monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală;

- prevenirea şi controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu nucleul DRG şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul spitalului;

stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora;
elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare directorului general;
înaintează directorului general propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului;
evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secţii/laborator şi face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului;
evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri directorului general cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz;
participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat;
înaintează directorului general propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;
face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituţiile acreditate;
reprezintă spitalul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră;
asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);
participă, alături de directorul general, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului;
avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului;
elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Atribuţiile directorului medical:

a) se asigură şi răspunde de aplicarea în activitatea curentă a procedurilor şi protocoalelor de prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, a standardelor de sterilizare şi sterilitate, asepsie şi antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentaţia şi condiţiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;
b) pentru spitalele care nu îndeplinesc condiţiile legale de a avea director de îngrijiri, funcţia acestuia este preluată de directorul medical, care va avea şi responsabilităţile acestuia;
c) răspunde de raportarea la timp a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi implementarea măsurilor de limitare a acestora;
d) răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor în unitatea sanitară;

e) implementează activitatea de screening al pacienţilor în secţii de terapie intensivă şi alte secţii cu risc pentru depistarea colonizărilor/infecţiilor cu germeni multiplurezistenţi în conformitate cu prevederile programului naţional de supraveghere şi control al infecţiilor asociate asistenţei medicale;
f) controlează şi răspunde pentru derularea activităţilor proprii ale serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
g) controlează respectarea procedurilor şi protocoalelor implementate pentru supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale de la nivelul secţiilor şi serviciilor din unitate, în colaborare cu medicii şefi de secţie;
h) organizează şi controlează evaluarea imunizării personalului împotriva HBV şi efectuarea vaccinărilor recomandate personalului din unitatea medicală respectivă (gripal, HBV, altele);
i) controlează şi răspunde de organizarea registrelor de expunere accidentală la produse biologice pe secţii/compartimente şi aplicarea corectă a măsurilor.

CONSILIUL ETIC

Consiliul etic este alcătuit din 7 membri, îm conformitate cu prevederile OMS nr.1502/2016, cu următoarea reprezentare:

a) 4 reprezentanţi aleşi ai corpului medical al spitalului;
b) 2 reprezentanţi aleşi ai asistenţilor medicali din spital;
c) un reprezentant ales al asociaţiilor de pacienţi.

(2) Consilierul juridic va asigura suportul legislativ pentru activitatea Consiliului etic al spitalului.

(3) Secretarul Consiliului etic este un angajat cu studii superioare, desemnat prin decizia managerului să sprijine activitatea Consiliului etic. Secretarul şi consilierul juridic au obligaţia participării la toate şedinţele Consiliului etic, fără a avea drept de vot.

(4) Membrii Consiliului etic, precum şi secretarul şi consilierul juridic beneficiază cu prioritate de instruire în domeniul eticii şi integrităţii.

Alegerea şi desemnarea membrilor Consiliului etic

(1) Criteriile care stau la baza propunerilor şi nominalizărilor membrilor Consiliului etic sunt reputaţia morală şi lipsa cazierului judiciar.

(2) Calitatea de membru în Consiliul etic este incompatibilă cu următoarele calităţi:

a) din structura spitalului respectiv: manager al spitalului, director medical, director de îngrijiri, asistent-şef al spitalului, precum şi angajaţi ai spitalului rude până la gradul 3 cu aceştia;
b) din afara spitalului respectiv: angajaţi şi/sau colaboratori ai companiilor producătoare sau distribuitoare de medicamente, materiale sanitare, echipamente şi dispozitive medicale, angajaţi sau colaboratori ai furnizorilor de servicii sau produse cu care spitalul se află în relaţie contractuală.

(3) Consiliul etic este alcătuit din membri permanenţi. Pentru fiecare membru permanent şi pentru secretar există câte un membru supleant.

(4) Managerul are responsabilitatea organizării procedurii de vot. Votul este secret. La procedura de vot şi numărarea voturilor pot participa ca observatori reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi înscrişi în registrul electronic din judeţul respectiv. Asociaţiile vor fi notificate de către manager în acest sens cu minimum 3 zile lucrătoare înainte de organizarea procedurii de vot.

(5) Fiecare secţie/departament/serviciu din cadrul spitalului propune o candidatură din rândul personalului medical, prin intermediul medicului-şef, precum şi o candidatură din rândul personalului sanitar, prin intermediul asistentului-şef.

Alte categorii de personal cu studii superioare care acordă servicii de consiliere şi de recuperare pacienţilor vor fi asimilaţi personalului medical.

(6) Candidaturile individuale sunt, de asemenea, acceptate. Acestea se depun la registratura spitalului, în atenţia managerului.

(7) Selecţia şi votul membrilor Consiliului etic provenind din cadrul personalului medico-sanitar al spitalului se realizează distinct, pentru fiecare categorie profesională. Astfel, atât personalul medical, cât şi personalul sanitar îşi desemnează reprezentanţi proprii. În acest scop se utilizează formularele din anexa nr. 1 la OMS 1502/2016.

(8) În urma derulării procedurii de vot, candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi sunt desemnaţi membri permanenţi. Candidaţii situaţi pe poziţiile imediat următoare dobândesc calitatea de membri supleanţi.

(9) În cazul întrunirii unui număr egal de voturi se organizează un al doilea tur de scrutin la care participă candidaţii care au obţinut numărul egal de voturi, cu respectarea aceleiaşi proceduri de vot.

(10) Secretarul Consiliului etic, precum şi supleantul acestuia sunt desemnaţi prin decizia managerului spitalului, înainte de şedinţa de constituire a Consiliului etic.

(11) În vederea alegerii şi desemnării reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi în cadrul consiliilor etice, Ministerul Sănătăţii prin Compartimentul de integritate realizează şi administrează Registrul electronic al asociaţiilor de pacienţi (Registru) interesate să se implice în activitatea consiliilor etice ale spitalelor, conform definiţiei din art. 1 lit. j). Registrul se actualizează permanent, fiind un instrument de comunicare şi cooperare între Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţii societăţii civile din cadrul sistemului public de sănătate. Modelul Registrului este prevăzut în anexa nr. 2 la OMS 1502/2016.

(12) Pentru a fi acceptate în registru, asociaţiile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) experienţă dovedită de minimum 3 ani;
b) sursele de finanţare ale asociaţiei sunt publice pe pagina web a asociaţiei şi asociaţiile demonstrează Ministerului Sănătăţii că au depus bilanţ financiar în ultimii 3 ani;
c) diversitatea finanţării - contribuţia individuală din partea unei singure entităţi a cărei activitate se derulează în scopul obţinerii de profit nu trebuie să reprezinte mai mult de 50% din sursele totale de finanţare ale asociaţiei. De asemenea, în cazul în care asociaţia beneficiază de finanţare din partea industriei farmaceutice în proporţie de peste 20%, aceste fonduri trebuie să fie fost donate de minimum 3 entităţi diferite;
d) pentru a verifica datele menţionate anterior, asociaţia pune la dispoziţia Compartimentului de integritate al Ministerului Sănătăţii cea mai recentă situaţie financiară anuală şi dovada depunerii bilanţului financiar pe ultimii 3 ani, în format electronic;
e) existenţa unei politici sau a unui cod ce stabileşte independenţa organizaţiei de industria farmaceutică, pe pagina web a asociaţiei.

(13) Registrul electronic al asociaţiilor de pacienţi este organizat pe judeţe, iar numărul maxim de desemnări acceptate pentru federaţiile sau organizaţiile cu reprezentare naţională este de 10% din numărul total al spitalelor publice. Pentru unităţile sanitare la care Consiliul etic este constituit, dar nu are reprezentant din partea asociaţiilor de pacienţi se aplică prevederile alin. (25).

(14) În cadrul organizării procedurii de alegere şi desemnare a reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi în cadrul Consiliului etic, managerul este responsabil de invitarea asociaţiilor de pacienţi înscrise în registru în judeţul respectiv, prin invitaţii transmise prin fax sau scrisoare cu confirmare de primire şi prin publicare pe site-ul spitalului. În vederea prezentării candidaturilor acestora, asociaţiile de pacienţi pot nominaliza un singur reprezentant, care trebuie să aibă domiciliul stabil în judeţul din care face parte spitalul.

(15) În cazul în care există mai multe candidaturi, asociaţiile de pacienţi aleg prin vot un singur membru permanent şi un singur membru supleant, în cadrul unei şedinţe premergătoare celei de constituire a Consiliului etic şi organizată de managerul spitalului.

La şedinţa premergătoare va participa câte un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi care are împuternicire nominală din partea asociaţiei pe care o reprezintă. O persoană nu poate reprezenta mai multe organizaţii.

(16) În situaţia unui număr egal de voturi, membrul permanent va fi desemnat prin tragere la sorţi.

(17) La finalul întâlnirii, asociaţiile de pacienţi transmit managerului spitalului procesul-verbal cuprinzând numele reprezentanţilor desemnaţi să fie membru permanent şi membru supleant, în vederea organizării şedinţei de constituire a Consiliului etic. Procesul-verbal este autentificat prin semnăturile reprezentanţilor şi prin ştampilele organizaţiilor participante.

(18) Calitatea de reprezentant al asociaţiilor de pacienţi (membru permanent şi supleant) în Consiliul etic este incompatibilă cu calitatea de profesionist în domeniul medical (medic, asistent medical).

(19) În termen de 45 de zile de la desemnarea reprezentantului asociaţiei de pacienţi în Consiliul etic al spitalului, asociaţia de pacienţi are obligaţia de a transmite Compartimentului de integritate al Ministerului Sănătăţii documentaţia ce probează faptul că asociaţia respectă criteriile prevăzute la alin. (12) şi că reprezentantul asociaţiei respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (18). În cazul în care asociaţia nu îndeplineşte criteriile sau nu transmite documentaţia solicitată, Compartimentul de integritate notifică managerul spitalului în acest sens şi reprezentantul asociaţiei îşi pierde calitatea de membru al Consiliului etic. În această situaţie, managerul spitalului va organiza o procedură pentru completarea componenţei, conform prevederilor art. 5 alin. (5).

(20) În absenţa unei candidaturi din partea asociaţiilor de pacienţi, Consiliul etic se consideră legal constituit.

(21) Componenţa nominală a Consiliului etic, respectiv membrii permanenţi şi cei supleanţi, se finalizează, pe baza rezultatelor votului şi a desemnărilor, printr-o decizie administrativă a managerului spitalului, după completarea declaraţiilor individuale ale membrilor Consiliului etic, prevăzute în anexa nr. 3 la OMS 1502/2016.

(22) Managerul unităţii sanitare are obligaţia să publice pe pagina web a spitalului documentele ce dovedesc respectarea procedurii de alegere şi desemnare a membrilor Consiliului etic.

(23) Fişa postului fiecărui membru al Consiliului etic angajat al spitalului, a secretarului Consiliului etic, precum şi a consilierului juridic se completează cu atribuţiile aferente, în conformitate cu prezentul ordin.

(24) Şedinţa de constituire este prezidată de către cel mai vârstnic membru ales. În cadrul şedinţei de constituire, la care participă atât membrii permanenţi, cât şi cei supleanţi, se prezintă membrii permanenţi şi supleanţi, responsabilităţile acestora, atribuţiile Consiliului etic şi actul normativ de reglementare şi se alege preşedintele conform art. 7 din OMS 1502/2016.

(25) Pentru unităţile sanitare la care Consiliul etic este constituit, dar nu are reprezentant din partea asociaţiilor de pacienţi, orice asociaţie de pacienţi care respectă condiţiile prevăzute la alin. (11) şi (12) are dreptul să notifice spitalul pentru a solicita nominalizarea ca membru permanent în Consiliul etic a unui reprezentant care respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (18). Odată cu realizarea notificării, reprezentantul asociaţiei de pacienţi devine membru permanent de drept al Consiliului etic.

Mandatul şi înlocuirea membrilor Consiliului etic

(1) Durata mandatului de membru permanent sau supleant al Consiliului etic este de 3 ani. Cu 30 de zile înainte de finalul mandatului se realizează o nouă procedură de selecţie, pentru asigurarea continuităţii în funcţionarea Consiliului etic.

(2) În cazul în care un membru este urmărit sau condamnat penal, acesta este exclus din componenţa Consiliului etic.

(3) În cazul în care reprezentantul ales al asociaţiilor de pacienţi absentează la mai mult de 4 şedinţe consecutive, fără a motiva în prealabil absenţa, acesta este exclus din Consiliul etic.

(4) Membrii au dreptul de a se retrage din Consiliul etic. În cazul retragerii unui reprezentant al unei asociaţii de pacienţi, în termen de 7 zile de la notificarea retragerii, asociaţia are dreptul de a nominaliza un înlocuitor al reprezentantului care s-a retras, conform condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1), (2) şi (18) din OMS 1502/2016.

(5) În termen de 14 zile de la retragerea sau excluderea unui membru, managerul are obligaţia de a demara procedurile pentru completarea componenţei Consiliului etic, conform art. 4 din OMS 1502/2016.

Principii de funcţionare a Consiliului etic

(1) Consiliul etic este independent de ierarhia medicală şi de îngrijiri a spitalului. Este interzisă orice tentativă de influenţare a deciziilor membrilor Consiliului etic. Orice astfel de tentativă este sesizată comisiei de disciplină din cadrul spitalului şi Compartimentului de integritate al Ministerului Sănătăţii.

(2) Activitatea membrilor Consiliului etic se bazează pe imparţialitate, integritate, libertate de opinie, respect reciproc şi pe principiul supremaţiei legii.

(3) Managerul spitalului are obligaţia publicării şi actualizării pe pagina web a unităţii sanitare a informaţiilor referitoare la existenţa şi activitatea Consiliului etic.

Conducerea Consiliului etic

Consiliul etic este condus de un preşedinte ales prin vot secret dintre membri.

Atribuţiile Consiliului etic

(1) Consiliul etic are următoarele atribuţii:

a) promovează valorile etice medicale şi organizaţionale în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar şi administrativ al spitalului;
b) identifică şi analizează vulnerabilităţile etice şi propune managerului adoptarea şi implementarea măsurilor de prevenţie a acestora la nivelul spitalului;
c) primeşte din partea managerului spitalului sesizările adresate direct Consiliului etic şi alte sesizări transmise spitalului care conţin speţe ce cad în atribuţiile Consiliului;
d) analizează, cu scopul de a determina existenţa unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice, speţele ce privesc:

(i) cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relaţia pacient - cadru medico-sanitar şi auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislaţia specifică;

(ii) încălcarea drepturilor pacienţilor de către personalul medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;

(iii) abuzuri săvârşite de către pacienţi sau personalul medical asupra personalului medico-sanitar şi auxiliar, prevăzute în legislaţia specifică;

(iv) nerespectarea demnităţii umane;

e) emite avize etice, ca urmare a analizei situaţiilor definite de lit. d);
f) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei infracţiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanţii spitalului sau de către petent;
g) sesizează Colegiul Medicilor ori de câte ori consideră că aspectele unei speţe pot face obiectul unei situaţii de malpraxis;
h) asigură informarea managerului şi a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii privind conţinutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluţiilor stabilite de avizul etic;
i) întocmeşte conţinutul comunicărilor adresate petenţilor, ca răspuns la sesizările acestora;
j) emite hotărâri cu caracter general ce vizează spitalul;
k) aprobă conţinutul rapoartelor întocmite semestrial şi anual de secretarul Consiliului etic;
l) analizează rezultatele implementării mecanismului de feedback al pacientului;
m) analizează şi avizează regulamentul de ordine interioară al spitalului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;
n) analizează din punctul de vedere al vulnerabilităţilor etice şi de integritate şi al respectării drepturilor pacienţilor şi oferă un aviz consultativ comisiei de etică din cadrul spitalului, pentru fiecare studiu clinic desfăşurat în cadrul spitalului;
o) oferă, la cerere, consiliere de etică pacienţilor, aparţinătorilor, personalului medico-sanitar şi auxiliar.

(2) Consiliul etic poate solicita documente şi informaţii în legătură cu cauza supusă analizei şi poate invita la şedinţele sale persoane care pot să contribuie la soluţionarea speţei prezentate.

Atribuţiile preşedintelui Consiliului etic

Atribuţiile preşedintelui Consiliului etic sunt următoarele:

a) convoacă Consiliul etic, prin intermediul secretarului, conform 11 alin. (1) din OMS 1502/2016;
b) prezidează şedinţele Consiliului etic, cu drept de vot;
c) avizează, prin semnătură, documentele emise de către Consiliul etic şi rapoartele periodice;
d) informează managerul spitalului, în termen de 7 zile lucrătoare de la vacantarea unui loc în cadrul Consiliului etic, în vederea completării componenţei acestuia.

Atribuţiile secretarului Consiliului etic

Atribuţiile secretarului Consiliului etic sunt următoarele:

a) deţine elementele de identificare - antetul şi ştampila Consiliului etic - în vederea avizării şi transmiterii documentelor;
b) asigură redactarea documentelor, înregistrarea şi evidenţa corespondenţei, a sesizărilor, hotărârilor şi avizelor de etică;
c) introduce sesizările primite în sistemul informatic securizat al Ministerului Sănătăţii, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea acestora, şi asigură informarea, după caz, a membrilor Consiliul etic şi a managerului spitalului prin mijloace electronice, cu privire la acestea;
d) realizează, gestionează şi actualizează baza de date privind sesizările, avizele, hotărârile Consiliului etic şi soluţionarea acestora de către manager;
e) informează preşedintele cu privire la sesizările primite în vederea convocării Consiliului etic;
f) convoacă membrii Consiliului etic ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui, cu cel puţin două zile lucrătoare înaintea şedinţelor;
g) asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal;
h) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului etic;
i) asigură trimestrial informarea membrilor Consiliului etic şi a managerului spitalului cu privire la rezultatele mecanismului de feedback al pacientului, atât prin comunicare electronică, cât şi prezentarea rezultatelor în cadrul unei şedinţe;
j) asigură postarea lunară pe site-ul spitalului a informaţiilor privind activitatea Consiliului etic (lista sesizărilor, a avizelor şi hotărârilor etice, rezultatul mecanismului de feedback al pacientului);
k) formulează şi/sau colectează propunerile de îmbunătăţire a activităţii Consiliului sau spitalului şi le supune aprobării Consiliului etic;
l) întocmeşte raportul semestrial al activităţii desfăşurate, în primele 7 zile ale lunii următoare semestrului raportat, şi îl supune avizării preşedintelui şi ulterior aprobării managerului;
m) întocmeşte raportul anual al activităţii desfăşurate şi Anuarul etic, în primele 15 zile ale anului următor celui raportat, şi îl supune avizării preşedintelui şi aprobării managerului;
n) pune la dispoziţia angajaţilor Anuarul etic, care constituie un manual de bune practici la nivelul spitalului.

Funcţionarea Consiliului etic

(1) Consiliul etic se întruneşte lunar sau ori de câte ori apar noi sesizări ce necesită analiză de urgenţă, la convocarea managerului, a preşedintelui Consiliului sau a cel puţin 4 dintre membrii acestuia.

(2) Şedinţele sunt conduse de către preşedinte sau, în lipsa acestuia, de către persoana decisă prin votul secret al membrilor prezenţi.

(3) Cvorumul şedinţelor se asigură prin prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii Consiliului etic, inclusiv preşedintele de şedinţă.

(4) Prezenţa membrilor la şedinţele Consiliului etic se confirmă secretarului cu cel puţin o zi înainte de şedinţă. În cazul absenţei unuia dintre membrii Consiliului, secretarul solicită prezenţa membrului supleant respectiv.

(5) Deciziile se adoptă prin vot secret, cu majoritate simplă. În cazul în care în urma votului membrilor Consiliului etic se înregistrează o situaţie de paritate, votul preşedintelui este decisiv.

(6) Exprimarea votului se poate face "pentru" sau "împotriva" variantelor de decizii propuse în cadrul şedinţei Consiliului etic.

(7) În situaţia în care speţa supusă analizei implică o problemă ce vizează structura de care aparţine unul dintre membrii Consiliului etic sau membrul are legături directe sau indirecte, de natură familială, ierarhică ori financiară, cu persoanele fizice sau juridice implicate în speţa supusă analizei Consiliului, acesta se suspendă, locul său fiind preluat de către supleant. În cazul în care şi supleantul se găseşte în aceeaşi situaţie de incompatibilitate, acesta se suspendă, speţa fiind soluţionată fără participarea celor doi, cu respectarea cvorumului.

(8) La fiecare şedinţă a Consiliului etic se întocmeşte un proces-verbal care reflectă activitatea desfăşurată şi deciziile luate.

(9) Consiliul etic asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal, inclusiv după soluţionarea sesizărilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, conform declaraţiei completate din anexa nr. 3 din OMS 1502/2016. Încălcarea confidenţialităţii de către orice membru al Consiliului etic atrage răspunderea legală a acestuia.

(10) În cazul motivat de absenţă a unui membru, acesta este înlocuit de membrul supleant. În caz de absenţă a preşedintelui, membrii Consiliului etic aleg un preşedinte de şedinţă, prin vot secret.

(11) Managerul spitalului are obligaţia de a promova Consiliul etic în cadrul fiecărei secţii din spital prin afişe al căror conţinut este definit de Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătăţii. Compartimentul de integritate are obligaţia să informeze opinia publică cu privire la funcţionarea consiliilor de etică în spitale, la nivel naţional.

Sesizarea unui incident de etică

(1) Sesizarea unui incident de etică sau a unei vulnerabilităţi etice poate fi făcută de către pacient, aparţinător sau reprezentant legal al acestuia, personalul angajat al spitalului şi orice altă persoană interesată.

(2) Sesizările sunt adresate managerului spitalului şi se depun la registratură, se transmit prin poştă electronică sau prin completarea formularului online aflat pe pagina web a spitalului. Modelul formularului de sesizare online este prevăzut în anexa nr. 4 din OMS 1502/2016.

(3) Fiecare sesizare (depusă la registratură, prin poştă electronică sau formular online) primeşte un număr de înregistrare comunicat persoanei care o înaintează.

(4) Sesizările anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului nu se iau în considerare şi vor fi clasate.

Ca excepţie, în situaţia în care există mai mult de 3 sesizări anonime în interval de un an calendaristic care se referă la speţe diferite din cadrul aceleiaşi secţii a unităţii sanitare sau la acelaşi angajat al spitalului, sesizările vor fi analizate în Consiliul etic în vederea emiterii unei hotărâri de etică sau a unui aviz de etică.

Analiza sesizărilor

(1) Analiza sesizărilor şi emiterea unei hotărâri sau a unui aviz etic, după caz, se fac în cadrul şedinţei Consiliului etic, urmând următoarele etape:

a) managerul înaintează preşedintelui toate sesizările adresate sau care revin în atribuţiile Consiliului etic şi orice alte documente în legătură cu acestea;
b) secretarul Consiliului etic pregăteşte documentaţia şi asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal pentru protejarea părţilor implicate;
c) secretarul asigură convocarea membrilor Consiliului etic;
d) preşedintele prezintă membrilor Consiliului etic conţinutul sesizărilor primite;
e) membrii Consiliului etic analizează conţinutul sesizărilor primite şi propun soluţii de rezolvare a sesizărilor folosind informaţii de natură legislativă, morală sau deontologică;
f) în urma analizei, Consiliul etic, prin vot secret, adoptă hotărâri sau avize de etică, după caz;
g) secretarul Consiliului etic redactează procesul-verbal al şedinţei, care este semnat de către toţi membrii prezenţi;
h) secretarul asigură comunicarea hotărârii sau avizului etic către managerul spitalului, sub semnătura preşedintelui Consiliului etic, imediat după adoptare;
i) managerul spitalului dispune măsuri, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin;
j) managerul spitalului asigură comunicarea hotărârii sau avizului etic către petent;
k) managerul spitalului asigură comunicarea acţiunilor luate ca urmare a hotărârii sau avizului etic, către Consiliul etic şi petent, în termen de maximum 14 zile de la primirea comunicării.

(2) Avizele de etică şi hotărârile Consiliului etic vor fi incluse în Anuarul etic ca un model de soluţionare a unei speţe, urmând să fie utilizate la analize ulterioare şi comunicate spitalului în vederea preveniri apariţiei unor situaţii similare.

Raportarea activităţii Consiliului etic

(1) Raportul Consiliului etic este încărcat în sistemul informatic securizat în termen de 7 zile de la finalizarea semestrului şi în termen de 15 zile de la finalizarea anului. Modelul de raportare a activităţii Consiliului etic este prevăzut în anexa nr. 5 din OMS 1502/2016.

(2) Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin personalul acestora aflat în coordonarea Compartimentului de integritate, au obligaţia verificării rapoartelor transmise de secretarii consiliilor de etică, în termen de 7 zile de la încărcarea acestuia.

(3) Ministerul Sănătăţii asigură posibilitatea raportării electronice a datelor prin sistemul informatic securizat creat în acest scop cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

(4) Asociaţiile de pacienţi care au reprezentanţi în consiliile de etică constituite la nivelul spitalelor au obligaţia ca în termen de 7 zile de la finalizarea semestrului şi în termen de 15 zile de la finalizarea anului să înainteze Compartimentului de integritate un raport privind activitatea acestora în cadrul consiliilor etice, precum şi propuneri de îmbunătăţire a deficienţelor constatate.

(5) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii analizează datele colectate şi formulează concluzii şi propuneri pentru reducerea vulnerabilităţilor etice.

(6) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii întocmeşte semestrial un raport către ministrul sănătăţii şi/sau instituţiile ce coordonează strategia naţională anticorupţie, după caz, cu privire la concluziile şi propunerile rezultate.

(7) Ministerul Sănătăţii publică anual, în format electronic, un anuar etic naţional.

(8) Documentele rezultate din activitatea Consiliului etic se arhivează prin includerea acestora în nomenclatoarele arhivistice ale spitalelor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare pentru acest domeniu.

Sancţiuni

(1) Nerespectarea prevederilor legate de organizarea şi funcţionarea Consiliului etic se poate constata de către Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii, de echipele de control sau audit ale Ministerului Sănătăţii sau de către reprezentanţii de la nivel judeţean sau ai municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor de sănătate publică.

(2) Nerespectarea prevederilor art. 4 din OMS 1502/2016 se sancţionează prin obligaţia anulării procedurii de constituire a Consiliului etic şi organizarea unei noi proceduri.

(3) Compartimentul de integritate, echipele de control sau audit ale ministerului asigură informarea ministrului sănătăţii cu privire la nerespectarea prevederilor prezentului ordin.

Pe lângă Comitetul Director al spitalului funcţionează următoarele comisii specializate, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice :

Comisia de încadrare şi promovare (potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare)
Comisia de coordonare a activităţii de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
Comisia de licitaţie ;
Comisia de protecţia muncii ;
Comisia medicamentului;
Comisia de prescriere a medicamentelor;
Comisia de analiză a decesului;
Comisia de nutriţie;
Comisia pentru prevenirea şi stingerea incendiilor ;
Comisiile de inventariere anuală a bunurilor ;

Comisia de analiza a rezultatelor utilizarii protocoalelor si ghidurilor de

practica medicala adoptate la nivelul Spitalului Filisanilor

- Comisia Medicală, pentru îndeplinirea standardelor şi indicatorilor în vederea

acreditării al Autorităţii Naţionale De Management Al Calităţii În Sănătate

- Comisia Nemedicală, pentru îndeplinirea standardelor şi indicatorilor în

vederea acreditării al Autorităţii Naţionale De Management Al Calităţii În Sănătate

Comitetul de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale

Principalele atribuţii ale comisiilor mai sus enumerate sunt:

COMISIA DE ÎNCADRARE ŞI PROMOVARE

Potrivit HG 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice şi OMS 1470/2011 pentru aprobarea criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale a personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, în cadrul unităţii noastre este constituită comisia de încadrare şi promovare, formată, pe de o parte, din membrii comitetului director al spitalului, şi pe de altă parte, din toţi şefii de secţii, laborator, servicii medicale, compartimente şi servicii funcţionale.

Are, în principal, următoarele atribuţii:

este constituită şi convocată, prin decizie internă a managerului, în funcţie de natura şi locul postului care urmează a fi scos la concurs;
răspunde de buna desfăşurare a concursurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
participă şi răspunde de formularea subiectelor în baza tematicii de concurs afişată;
răspunde de corectarea corectă a testelor, de susţinerea interviului sau probei practice, de afişarea rezultatelor;
participă şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a examenelor organizate în vederea promovării personalului în trepte şi categorii superioare de salarizare.

COMISIA DE COORDONARE A ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A PERFORMANŢELOR PROFESIOANALE INDIVIDUALE

Comisia este constituită în conformitate cu prevederile OMS Nr. 1229/2011 privind aprobarea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale individuale şi a modelului fişei de evaluare a performanţelor profesionale individuale.

Este constituită din toţi şefii de secţii, de laborator, precum şi şeful serviciului resurse umane şi participă la coordonarea activităţii de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru personalul de specialitate medico – sanitar şi personalul auxiliar.

Preşedintele comisiei este managerul unitatii.

Evaluarea personalului se face conform unui grafic stabilit de preşedintele comisiei, conform legislaţiei în vigoare.

COMISIA DE LICITAŢIE

Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru fiecare contract de achiziţie publică, o comisie de evaluare a ofertelor cu următoarele atribuţii:

deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc ofertele;
verificarea îndeplinirii condiţiilor de calificare de către ofertanţi, respectiv candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;
realizarea selecţiei, respectiv preselecţiei candidaţilor, în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau negociere;
realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de negociere;
verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;
verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punct de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă este cazul, din punct de vedere al încadrării acestora în situaţia prezentată de legislaţia în vigoare;
stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;
stabilirea ofertelor admisibile;
aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, şi stabilirea ofertei/ ofertelor câştigătoare;
în cazuri justificate, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, elaborarea propunerii de anulare a procedurii de atribuire;
elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut de legislaţia în vigoare.

COMISIA DE INVENTARIERE ANUALĂ A BUNURILOR

Comisia de inventariere din cadrul serviciului financiar - contabilitate răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.

Comisia de inventariere are următoarele atribuţii principale:

efectuează inventarierea patrimoniului unităţii potrivit programului anual de inventariere a patrimoniului aprobat cu respectarea prevederilor legale;
efectuarea inventarierii inopinate la gestiunile unităţii, cu respectarea prevederilor legale;
efectuează inventarierea bunurilor primite cu chirie, în folosinţă sau în custodie şi transmite la proprietari situaţia constatată, cu respectarea prevederilor legale;
întocmeşte situaţia comparativă împreună cu persoanele care ţin evidenţa gestiunilor, stabileşte situaţia scăzămintelor legale şi a compensărilor şi le supun aprobării; determină minusurile şi plusurile în gestiune, potrivit reglementărilor legale;
întocmeşte procesele verbale privind rezultatul inventarierii şi le supune spre aprobare, potrivit competenţelor stabilite de normele legale în vigoare;
face propuneri de soluţionare a diferenţelor constatate la inventariere ; întocmeşte proiectul ordinului de imputare sau ia angajament de plată în vederea recuperării pagubei respective;
are obligaţia să informeze pe conducătorii ierarhici cu privire la lipsurile constatate cu prilejul inventarierii;
întocmeşte situaţii privind degradările, scoaterea din uz sau valorificarea unor bunuri existente în gestiuni sau în folosinţă; informează conducătorii ierarhici asupra unor stocuri fără mişcare, cu mişcare , cu mişcare lentă sau neutilizabile.

COMISIA DE FARMACOVIGILENTA, SUPRAVEGHERE, CONTROL SI PRESCRIERE MEDICAMENTE

Comisia medicamentului are, în principal, următoarele atribuţii:

analizează consumul de medicamente si materiale sanitare, stabileşte necesarul pentru luna următoare;
pentru medicamentele nou apărute pe piaţă procedează la implementarea acestora în terapie;
monitorizeaza reactiile adverse ale medicamentelor si concordanta diagnostic-tratament
se întruneşte lunar, la solicitarea preşedintelui.

COMITETUL DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

asigură instruirea şi formarea personalului în probleme de protecţie a muncii, atât prin cele trei forme de instructaje ( introductiv – general, la locul de muncă şi periodic) şi prin cursuri de perfecţionare;
propune sancţiuni sau stimulente economice pentru modul în care se realizează programul de măsuri de protecţie a muncii;
colaborează cu serviciul medical în fundamentarea programului de măsuri de protecţie a muncii.

COMISIA PENTRU PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Este dispoziţie generală privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor – Ordin nr. 14/16.03.2009 si Legea 307/12.07.2006.:

categorii de instructaje;
înregistrarea şi confirmarea instructajului;
organizarea activităţii de instruire;
cerinţe şi materiale necesare instruirii PSI;
dispoziţii finale

COMISIA DE ANALIZĂ A DECESELOR INTRASPITALICEŞTI

Are în componenţă toţi şefii de secţii . Comisia se va intruni lunar sau ori de cate ori este necesar si va analiza periodic decesele intraspitalicesti. Comisia solicita audierea medicului curant in cazul in care se constata anumite nelamuriri in evolutia cazului, Dupa fiecare intalnire se va redacta un raport care va fi dus la cunostiinta medicilor sectiilor si managerului spitalului. Se vor propune masuri pentru revizuirea erorilor.

COMISIA PRIVIND STABILIREA DE MENIURI

Are, în principal, următoarele atribuţii:

stabileşte meniurile zilnice pe tipuri de boală, conform legislaţiei în vigoare;
controleaza respectarea meniurilor, a calitatii si cantitatii acestora;
desemneaza un membru al comisiei pentru receptia alimentelor

COMISIA DE ANALIZĂ A REZULTATELOR UTILIZĂRII PROTOCOALELOR ŞI GHIDURILOR DE PRACTICĂ MEDICALĂ ADOPTATE LA NIVELUL SPITALULUI FILIŞANILOR

care va avea următoarea componenţă:

Presedinte:- Director Medical; Membrii: -Dr.TEODORESCU IONELA CRISTINA; Dr. PASAT MARCELA; Dr.GRIGORE CRISTINA OANA -comp.Neurologie Toţii şefii de secţii -Dr.ŢOLEA DIANA MAGDALENA - Medic Şef Secţia Interne/Compartiment Cardiologie -Dr.SCURTU SORIN MARIUS - Medic Şef Secţia Chirurgie Generală -Dr.GEORGESCU MARIANA - Medic Şef Secţia Obstetrică- Ginecologie -Dr.ŞOŞEA ADRIANA SIMONA - Medic Şef Secţia Pediatrie -Dr.BOJAN IONEL Laborator Analize Medicale; -Dr.NICOLESCU MARILENA Compartiment Primiri Urgenţe. Secretar: Asist.med.şef VOLINTIRU IULIANA VICTORIA

Comisia se întruneşte semestrial sau ori de cate ori este cazul, analizand informaţiile din rapoartele de sinteză ale medicilor şefi de secţie privind utilizarea protocoalelor terapeutice şi evaluarea practicilor medicale

Comisia colaborează cu şefii de secţie în vederea respectării ghidurilor medicale conform legislaţiei în domeniu.

Comisia evaluează eficienţa protocoalelor clinice utilizate pe tipuri de afecţiuni atat pentru diagnostic cat şi pentru terapie, indentificarea afecţiunilor pentru care sunt necesare stabilirea de

protocoale în spital, controlarea periodică a aplicării în practică a protocoalelor de diagnostic şi terapeutice prin analiza F.O.C.G.

Comisia Medicală, pentru îndeplinirea standardelor şi indicatorilor în vederea acreditării al Autorităţii Naţionale De Management Al Calităţii În Sănătate

l)Comisia se înfiinţează prin dispoziţia Manager Spital Filiasi Nr. 10/20.01.2017

2)Componenta comisiei de calitate se stabileşte prin Dispoziţie a managerului Spitalului

3)Comisia de calitate are următoarea componenta:

Preşedinte:Dr. Mozoc Marinela
Membrii: -Dr. Tolea Diana Magdalena- medic şef

-As. Volintiru luliana -as. şef -Dr. Scurtu Sorin Marius- medic şef -As.Criciotoiu Niculina as. sef -Dr. Georgescu Mariana -As. Voica Liliana-as. şef -Dr. Sosea Adriana Simona- medic şef -As. Belu Gavriela-as. şef -Dr. Nicolescu Marilena- medic şef -As.Enache Valerica Gina-as. şef -Dr. Bojan Ionel - medic şef -Dr. Grigore Cristina Oana- medic şef -Dr. Totora Daniela- medic şef -Dr. Stefanescu Elena Rodica - medic şef -Dr. Nicolau Cristina Madlena - medic şef -Dr. Florescu Miron- medic şef -Dr. Dahche Adnan- medic şef

4)Activitatea Comisiei

îndeplinirea standardelor si indicatorilor ANMCS
îndeplinirea criteriilor standard din listele de verificare ANMCS
Monitorizarea interna a calităţii serviciilor medicale
Raportarea indicatorilor către Casa de Asigurări de Sănătate
Prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale, pe spital şi defalcat pe secţii
Organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor si personalului

5). In scopul organizării cat mai eficiente a monitorizării interne a calităţii, medicul şef de sectie/compartiment/laborator/serviciu va desemna un medic responsabil, care va avea delegate atribuţiile de mai sus.

6). Medicul responsabil de la nivelul sectiei/compartimentelor/laboratoarelor/serviciilor va colabora cu asistenta şefa pentru intocmirea dosarului de calitate al fiecărei structuri.

7). Fiecare sectie/compartiment/laborator/serviciu va intocmi un dosar de calitate in care se vor regăsi cel puţin autorizaţia sanitara de funcţionare şi rapoartele lunare de monitorizare a calităţii serviciilor medicale.

8)Comisia de lucru va stabili şedinţe lunare in vederea indeplinirii indicatorilor de acreditare.

9) Se vor intocmi procese verbale după fiecare şedinţa de lucru. Procesul verbal va fi inaintat Comitetului Director al Spitalului.

Atribuţiile membrilor comisiei medicale pentru îndeplinirea standardelor si indicatorilor in vederea acreditării la nivelul Spitalului Filiasi

Membri comisiei medicale vor avea următoarele responsabilităţi:

îndeplinirea standardelor si indicatorilor ANMCS publicate in MonitorulOficial
Monitorizarea interna a calităţii serviciilor medicale
Răspund de listele de verificare ale ANMCS
Prezentarea propunerilor de inbunatatire a calităţii serviciilor medicale pe secţii
Organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguratiilor si personalului
Colaborarea dintre membrii comisiei pentru întocmirea dosarelor de calitate
Elaborarea de rapoarte lunare de monitorizare a calităţii serviciilor medicale

Comisia Nemedicală, pentru îndeplinirea standardelor şi indicatorilor în vederea acreditării al Autorităţii Naţionale De Management Al Calităţii În Sănătate

l)Comisia se înfiinţează prin dispoziţia Managerului Spitalului Filisanilor Nr. 21/21.04.2017

2)Componenta comisiei de calitate se stabileşte prin Dispoziţie a managerului Spitalului

3)Comisia de calitate are următoarea componenta:

Preşedinte:Ec.Cosma Elisabeta,Director Financiar-Contabil
Membrii: Ec.Paliu Vladut Alina
Stancu Iuliana
Smarandache Virgil Cornel
Marinca Grigore
Jr.Drondoe Nicolae Catalin

4)Activitatea Comisiei

îndeplinirea standardelor si indicatorilor ANMCS
îndeplinirea criteriilor standard din listele de verificare ANMCS
Monitorizarea interna a calităţii serviciilor medicale
Raportarea indicatorilor către : Directia de Sanatate Publica Dolj ,Comitetul Director,Consiliul de Administratie ,Biroul de Management al Calitatii Serviciilor Medicale
Prezentarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale, pe spital şi defalcat pe secţii
Organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei asiguraţilor si personalului

5). In scopul organizării cat mai eficiente a monitorizării interne a calităţii, presedintele comisiei va desemna un responsabil, care va avea delegate atribuţiile de mai sus.

6). Persoana responsabila de la nivelul fiecarui serviciu/compartiment va colabora cu personalul desemnat pentru intocmirea dosarului de calitate al fiecărei structuri.

7). Fiecare birou/compartiment va intocmi un dosar de calitate in care se vor regăsi cel puţin activitatile curente,actiunile necesare bunei funcţionari a activitatii,indeplinirii obiectivelor unitatii şi rapoartele lunare de monitorizare a calităţii serviciilor nemedicale.

8)Comisia de lucru va stabili şedinţe lunare in vederea monitorizarii modului de indeplinire a indicatorilor de acreditare.

9) Se vor intocmi procese verbale după fiecare şedinţa de lucru. Procesul verbal va fi inaintat Comitetului Director al Spitalului.

Atribuţiile membrilor comisiei nemedicale pentru îndeplinirea standardelor si indicatorilor in vederea acreditării la nivelul Spitalului Filisanilor

Membrii comisiei nemedicale vor avea următoarele responsabilităţi:

Monitorizeaza activitatea in scopul indeplinirii standardelor si indicatorilor ANMCS ,conform legislatiei in vigoare ;
Raspund de listele de verificare stabilite de ANMCS in monitorizarea standardelor privind acreditarea spitalului pentru partea tehnico-administrativa ;
Monitorizarea interna a calităţii serviciilor nemedicale,a activitatilor cu caracter logistic si tehnic,identificarea proceselor critice ,a riscurilor tehnologice;
Prezentarea propunerilor de imbunatatire a calităţii serviciilor nemedicale pentru activitatea administrativa, precum si activitatea spitalului in realizarea obiectivelor existente in Planul strategic ,in obtinerea de avize si autorizatii specifice, in mentinerea acestora;
Prezentarea de propuneri pentru optimizarea structurii organizatorice, folosirea responsabila a resurselor materiale si umane existente, armonizarea relatiilor dintre diferite niveluri ale managementului spitalului respectand mecanismele de dialog social in scopul dezvoltarii unei culturi organizationale;
Organizarea anchetelor de evaluare a satisfacţiei pacientilor si a satisfactiei personalului angajat, respectarea calitatii vietii profesionale a angajatilor ;
Colaborarea dintre membrii comisiei pentru întocmirea dosarelor de calitate a serviciilor nemedicale aferente fiecarei structuri organizatorice ;
Elaborarea rapoartelor lunare de monitorizare a calităţii serviciilor

COMITETUL DE PREVENIRE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

Presedinte: Coordonator compartiment de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale.

Membrii: medic responsabil cu politica de utilizare a antibioticelor, Director Medical, farmacist, medic de laborator din laboratorul de analize medicale al Spitalului Filisanilor si sefii de sectie/compartimente

Presedintele are obligatia de a organiza sedinte sau la nevoie pentru analiza situatiei si elaborarea de propuneri catre Comitetul Director.

Medicul responsabil de politica de utilizare a antibioticelor elaboreaza politica de utilizare judicioasa a antibioticelor, ghiduri de tratament initial, in prinipalele sindroame infectioase si profilaxia antibiotica. Coordoneaza elaborarea listei de antibiotice esentiale (disponibile permanent) si de rezerva, antibiotice care se elaboreaza doar cu aviz din partea sa si deruleaza activitatea de avizare a prescrierii acestor antibiotice. Evalueaza consumnul de antibiotice din spiatl in colaborare cu farmacistul spitalului, pregateste profesional personalul medical in domeniul utilizarii judicioase a antibioticelor, ofera consultanta de specialitate medicilor de alta specialitate in stabilirea tratamentului antibiotic la cazurile internate si pentru stabilirea profilaxiei antibiotice perioperatorii, colaboreaza cu medicul de laborator in stabilirea testelor de sensibilitate microbiana la antibioticele utilizate, evalueaza periodic, cu fiecare sectie clinica in parte modul de utilizare al antibioticelor in cadrul acesteia si propune modalitati de imbunatatire si elaboreaza raportul anual de evaluare a gradului de respectare a politicii de utilizare judicioasa a antibioticelor, a consumului de antibiotice, in primul a celor de rezerva si propune managerului masuri de imbunatatire

ATRIBUŢIILE MEMBRILOR COMITETULUI DIRECTOR

1. DIRECTORUL MEDICAL

Directorul medical este preşedintele consiliului medical şi are următoarele atribuţii specifice:

în calitate de preşedinte al consiliului medical, coordonează şi răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli;
monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activităţii medicale;
aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;
răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;
coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;
întocmeşte planul de formare şi perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare;
avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;
asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România;
răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite ( de exemplu, cazuri foarte complicate, care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite);
participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;
stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;
supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului.

2. ATRIBUŢIILE DIRECTORULUI FINANCIAR - CONTABIL

În conformitate cu OMS nr.1628/2007, directorul financiar - contabil are în subordine biroul contabilitate şi biroul financiar, având în principal următoarele sarcini :

Atribuţiile specifice directorului financiar-contabil sunt:

asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale;
organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale, şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor;
asigură întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale;
propune defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli;
asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, urmărind realizarea indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare;
participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate;
angajează unitatea prin semnătură alături de manager în toate operaţiunile patrimoniale, având obligaţia, în condiţiile legii, de a refuza pe acelea care contravin dispoziţiilor legale;
analizează, din punct de vedere financiar, planul de acţiune pentru situaţii speciale prevăzute de lege, precum şi pentru situaţii de criză;
participă la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii;
evaluează, prin bilanţul contabil, eficienţa indicatorilor specifici;
asigură îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii către bugetul statului, trezorerie şi terţi;
asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în spital;
asigură întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate;
organizează evidenţa tuturor creanţelor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial care revin spitalului din contracte, protocoale şi alte acte asemănătoare şi urmăreşte realizarea la timp a acestora;
ia măsuri pentru prevenirea pagubelor şi urmăreşte recuperarea lor;
asigură aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea valorilor materiale şi ia măsuri pentru ţinerea la zi şi corectă a evidenţelor gestionării;
răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv şi al asigurării integrităţii patrimoniului;
îndeplineşte formele de scădere din evidenţă a bunurilor de orice fel, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale;
împreună cu directorul/serviciul administrativ întocmeşte şi prezintă studii privind optimizarea măsurilor de bună gospodărire a resurselor materiale şi băneşti, de prevenire a formării de stocuri peste necesar, în scopul administrării cu eficienţă maximă a patrimoniului unităţii şi a sumelor încasate în baza contractului de furnizare servicii medicale;
organizează şi ia măsuri de realizare a perfecţionării pregătirii profesionale a cadrelor financiar-contabile din subordine;
organizează la termenele stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale inventarierea mijloacelor materiale în unitate.

În conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr.1101/2016, privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, are următoarele atribuţii:

planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat;
derularea achiziţiilor şi plăţilor în conformitate cu legislaţia;
evaluarea prin bilanţul contabil al eficienţei indicatorilor specifici.

CAPITOLUL III

ATRIBUŢIILE UNITĂŢII

Având în vedere prevederile art.171 şi art.172- Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, spitalul, în funcţie de numărul de paturi, numărul de secţii, numărul de specialităţi, specificul patologiei, modul de finanţare, tipul de proprietate, din punct de vedere al învăţământului şi cercetării, se încadrează în următorul tip de spital :

Denumire actuală : Spitalul Filişanilor

Adresa : Filiaşi, B-dul.Racoţeanu, nr.216, judetul Dolj

Nr.paturi :154

Nr.secţii : 4 secţii

: 5 compartimente

Clasificare a) Local Orăşenesc
b) General
c) Public

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Pentru asigurarea asistenţei medicale, structura Spitalului Filişanilor aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 663/01.06.2010 şi completările ulterioare, cuprinde:

- Secţia medicina interna 55 paturi

din care:

- compartiment neurologie 10 paturi

- compartiment cardiologie 10 paturi

Compartiment ATI+U.T.S. 6 paturi
Secţia pediatrie 30 paturi
Compartiment neonatologie 8 paturi
Sectia obstetrica-ginecologie 25 paturi
Sectia chirurgie generala 30 paturi

Din care:

- compartiment ORL 5 paturi

Compartiment Primire Urgenţe (CPU)

TOTAL 154 paturi

- Insotitori 6 paturi

- Spitalizare de zi 10 paturi

- Bloc operator

- Sterilizare

- Farmacie

- Laborator analize-medicale

- Laborator radiologie si imagistica medicala

- Serviciul anatomie patologica

- compartiment citologie

- compartiment histopatologie

- prosectura

- Cabinet planificare familiala

- Dispensar TBC

Ambulatoriul integrat cu cabinete în specialităţile:

medicina interna
chirurgie generala
pediatrie
obstetrica-ginecologie
balneofizioterapie si recuperare medicala
oftalmologie
ORL
dermatovenerologie
psihiatrie
ortopedie si traumatologie
neurologie
cardiologie

Laboratoarele deservesc atât secţiile cu paturi cat si ambulatoriul de specialitate.

Spitalul Filişanilor este unitate sanitară publica, cu paturi, cu personalitate juridică, în subordinea Primăriei Oraşului Filiaşi, prin Protocol nr.9390/27.06.2010, conform OUG 162/2008 şi HG 529/2010. Sediul unităţii este în oraşul Filiaşi, B-dul.Racoţeanu, nr.216.

Spitalul asigură asistenţă medicală de specialitate, spitalicească şi ambulatorie la circa 40.000 locuitori din oraşul Filiaşi, comunele arondate şi judeţele limitrofe.

În cadrul atribuţiilor sale spitalul asigură :

a) prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, bolilor profesionale, cronice şi degenerative, precum şi aplicarea şi adaptarea la specificul teritoriului a programelor naţionale de sănătate publică ;
b) controlul medical şi supravegherea medicală sistematică a unor categorii de bolnavi, a unor grupe de populaţie expuse unui risc crescut de îmbolnăvire ;
c) asistenta medicală a mamei, copilului, tineretului şi bătrânilor, precum şi urmărirea aplicării măsurilor pentru ocrotirea acesteia ;
d) controlul şi supravegherea sistematică a sportivilor ;
e) primul ajutor medical şi asistenţa medicală a urgenţei ;
f) efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi altor îngrijiri medicale bolnavilor ambulatorii şi spitalizaţi ;
g) recuperarea medicală a bolnavilor, invalizilor şi deficienţelor ;
h) depozitarea, prepararea şi difuzarea medicamentelor precum şi distribuirea instrumentarului şi a altor produse tehnico-medicale potrivit normelor în vigoare, evitarea riscului terapeutic, a fenomenelor adverse, informarea şi documentarea în domeniul medicamentelor ;
i) stabilirea factorilor de risc din mediu de viaţă şi de muncă, a influenţei acesteia asupra stării de sănătate a populaţiei şi a controlului aplicării normelor de igienă ;
j) efectuarea de analize şi anchete medico-sociale pentru cunoaşterea unor aspecte particulare ale stării de sănătate ;
k) informarea bolnavului sau a persoanelor celor mai apropiate asupra bolii şi evoluţiei acesteia, în scopul asigurării eficienţei tratamentului aplicat ;
l) crearea unei ambianţe plăcute, asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare afecţiunii, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, precum şi servirea mesei în condiţii de igienă ;
1. promovarea acţiunilor privind educaţia sanitară a populaţiei ;
2. n) realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de prevenire a infecţiilor interioare, protecţia muncii şi paza contra incendiilor, conform normelor în vigoare ;

o)asigurarea asistenţei medicale şi a funcţionalităţii unităţilor sanitare în perioade de calamităţi ( înzăpezire, inundaţii ) .

În conformitate cu Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce asigură servicii medicale.

Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare şi paliative, de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou născutului.

Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

În spital se desfăşoară şi activităţi de învăţământ medico-farmaceutic, postliceal, universitar şi postuniversitar, precum şi cercetare ştiinţifică medicală.

Activităţile de învăţământ şi cercetare trebuie astfel organizate încât să asigure consolidarea actului medical, cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.

Spitalul are, în principiu, următoarele obligaţii:

să desfăşoare activităţi de educaţie medicală continuă pentru personalul propriu. Costurile acestor activităţi sunt suportate de personalul beneficiar. Spitalul clinic poate suporta astfel de costuri, în condiţiile alocărilor bugetare;
să asigure condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii – OMS 1101/2016;
sa sanctioneze nerespectarea legislatiei privind supravegherea, prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale;
acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor;
să asigure un act medical de calitate;
să asigure primul ajutor şi asistenţa medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil;
va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor;
sa intocmeasca, sa aplice si sa evalueze periodic respectarea Planului Alb al situatiilor de urgenta;
efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi altor îngrijiri medicale bolnavilor spitalizaţi;
prin personalul care asigura acordarea de ingrijiri medicale sa respecte Legea 46/2003 si sa obtina consimtamantul informat al pacientului, cu repectarea principiilor nediscriminarii fata de pacienti;
stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi;
aprovizionarea şi distribuirea medicamentelor;
aprovizionarea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie;
aprovizionarea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, respectând alocaţia de hrană alocată conform legislaţiei în vigoare;
asigurarea unui microclimat corespunzător, astfel încât să fie prevenită apariţia de infecţii asociate actului medical;
realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de protecţie a muncii şi paza contra incendiilor, conform normelor legale în vigoare;
în perioada de carantină, să limiteze accesul vizitatorilor în spital, iar în unele secţii ( de exemplu, neonatologie ) interzice vizitarea pe secţie, aceasta fiind permisă numai pe holuri;
să respecte obligaţiile ce-i revin conf.Ord.MS nr.1212/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

PROTECŢIA, IGIENA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ÎN CADRUL UNITĂŢII

Unitatea este obligată ca la angajare să solicite fişa de aptitudine eliberată de medicul de medicina muncii care constată dacă cel în cauză este apt pentru prestarea muncii pentru care a optat.

Fişa de aptitudine este obligatorie şi în următoarele situaţii:

la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de muncă cu expunere la factori nocivi şi de un an în celelalte situaţii;
în cazul trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate;
în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporar;
periodic,în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar în colectivităţi de copii;
periodic în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc prin examene medicale diferenţiate în funcţie de sex şi stare de sănătate.

Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele vătămătoare se poate după împlinirea vârstei de 18 ani.

Echipamentul de protecţie şi de lucru precum şi materialele igienico - sanitare sunt asigurate obligatoriu în cantitatea si calitatea necesară asigurării unei asistenţe medicale corespunzătoare.

Unitatea asigură menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii prin amenajarea ergonomică a locurilor de muncă, asigurarea condiţiilor de mediu umiditate şi temperatură prin asigurarea apei calde şi reci şi prin asigurarea diminuării emisiilor poluante.

Instruirea angajaţilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă se realizează periodic de Comitetul de securitate şi sănătate în muncă.

Instruirea se organizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor cere îşi schimbă locul de muncă şi al celor ce îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de şase luni.

Unitatea răspunde pentru asigurarea condiţiilor de asigurare a primului ajutor în caz de accidente de munca, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent.

Unitatea are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale.

Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.

Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în nici un caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.

Pentru reîmprospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă se efectuează de către conducătorul locului de muncă şi se verifică de către responsabilul PSI. Aceste instructaje periodice se efectuează astfel:

după cel mult o lună – pentru personalul muncitor cu funcţii de execuţie sau operative;
după cel mult 6 luni pentru personalul TESA.

Conducerea unităţii are obligaţia să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricărei persoane interesate.

În caz de pericol (incendiu, calamităţi naturale, război, etc) evacuarea personalului şi materialelor se va face conform planurilor PSI.

RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII AL INLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂŢII

Este interzisă în unitatea noastră orice excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă faţă de un salariat bazată pe criterii de sex, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, religie, optiune socială, orientare sexuală, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială apartenenţă ori activitate sindicală.

Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de dreptul la plată egală pentru muncă, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul împotriva concedierilor nelegale.

Orice salariat beneficiază de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale.

ANGAJAREA PERSONALULUI ÎN CADRUL SPITALULUI

(1) Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz.

(2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la alin. (1).

(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen.

(4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.

(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se reglementează prin lege specială.

(1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.

(2) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase.

(3) Perioada de probă constituie vechime în muncă.

Perioada în care se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.

Angajarea în muncă se realizează prin concurs, prin încheierea unui raport juridic de muncă întemeiat pe contractul individual de muncă;

Contractul individual de muncă se încheie în general pe durată nedeterminată, cazurile în care acesta se încheie pe durată determinată în conformitate cu prevederile art.80, 81, 82 din Codul muncii, sunt următoarele:

Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.

Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81, şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.

Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.

Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.

Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;
b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;
c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;
d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

d^1) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;

d^2) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;

d^3) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.

(1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

(2) În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular.

Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:

a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;
b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI

În conformitate cu prevederile art. 40 alin.1 şi art. 61 din Codul muncii:

(1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

(2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;
f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
j) sa elaboreze o procedura de lucru privind conditiile de acces la informatii / date pentru fiecare categorie profesionala.

Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:

a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală;
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

De asemenea, angajatorul mai are următoarele obligaţii:

să respecte toate prevederile şi obligaţiile ce-i revin conform Legii 46/2003 privind drepturile pacientului şi a Ord. MSF 386/2004 privind aprobarea normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr.46/2003;
să respecte obligaţiile ce-i revin prin aplicarea Legii 25/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, precum şi a HGR 537/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.

Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre unitate şi salariat se stabilesc prin negociere în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă.

CAPITOLUL IV

Atribuţiile personalului

Personalul încadrat în unitate are obligaţia să îşi desfăşoare activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale, codului muncii, codului de deontologie medicală şi cerinţelor postului. asigură monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţiei medicale;

Principalele îndatoriri ale angajaţilor sunt următoarele:

- asigură monitorizarea specifică a bolnavilor conform prescripţiei medicale;

respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor, precum şi a medicamentelor cu regim special;
organizează şi desfăşoară programul de educaţie pentru sănătate, activităţi de consiliere, atât pentru pacienţi, cât şi pentru aparţinători şi diferite categorii profesionale aflate în formare;
utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare, supraveghează colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea finală a materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat ( şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii );
respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor asociate asistenţei medicale;
poartă echipamentul corespunzător funcţiei pe care o deţine, în vederea păstrării igienei şi a aspectului estetic personal;
respectă comportamentul etic faţă de pacienţi, aparţinători şi celelalte persoane cu care colaborează;
respectă secretul profesional;
respectă programul de lucru şi regulamentul intern;
în întreaga activitate desfăşurată în cadrul spitalului, întregul personal medico-sanitar are obligaţia de a folosi un limbaj politicos atât faţă de pacient, cât şi faţă de vizitatori şi de însoţitorii pacienţilor;
execută orice alte sarcini de serviciu în vederea asigurării unei bune funcţionări a activităţii spitalului.

In conformitate cu art.39 din Codul muncii:

(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

Răspunderea disciplinară se poate cumula cu alte forme de răspundere:

răspunderea patrimonială - intervine în cazul în care salariatul produce angajatorului un prejudiciu material; cumulul răspunderii disciplinare cu cea patrimonială nu este obligatoriu.
răspunderea contravenţională;
răspunderea penală;

obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în prezentul regulament intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil precum şi în contractul individual de muncă;
obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
obligaţia de a respecta secretul de serviciu;

Pentru a asigura securitatea la locul de muncă salariaţii au următoarele obligaţii:

să respecte normele specifice referitoare la necesitate şi igiena muncii;
în timpul serviciului, salariaţii sunt obligaţi să aibă o comportare condescendentă demnă şi corectă;
în caz de evenimente deosebite, de accidentare la locul de muncă, fiecare salariat va informa de urgenţă conducătorul serviciului din care acesta face parte;
toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecinţe grave, vor fi imediat aduse la cunoştinţa conducerii spitalului;
aceleaşi reguli vor fi respectate şi în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu – loc de muncă şi invers;
se interzice în incinta spitalului păstrarea, distribuirea sau vânzarea de substanţe-medicamente al căror efect poate produce dereglări comportamentale.

REGULI DE CONDUITĂ ÎN CADRUL UNITĂŢII

OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR

Salariaţii au datoria de a respecta ordinea şi disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce-i revin potrivit legii, contractelor individuale de muncă, regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii, regulamentului de ordine interioară, precum şi dispoziţiilor organelor de conducere privind desfăşurarea activităţii în unitate

Personalul sanitar superior, mediu şi auxiliar sanitar are obligaţia să-şi consacre întreaga energie, putere de muncă şi pricepere activităţii de asigurare a stării de sănătate, de prevenire a îmbolnăvirilor, să răspundă prompt oricând se solicită îngrijire medicală, să respecte normele eticii şi echităţii profesionale.

Toate persoanele încadrate în muncă au următoarele obligaţii:

să respecte programul de lucru;
să respecte circuitele funcţionale;
să execute la timp şi în bune condiţii toate îndatoririle de serviciu care le revin prin natura funcţiei sau potrivit sarcinilor specifice;
să folosească integral şi cu maximă eficienţă timpul de lucru şi baza materială;
să-şi însuşească şi să respecte cu stricteţe normele de etică, echitate, şi deontologie medicală , să-şi îndeplinească cu promptitudine sarcinile, să păstreze relaţii potrivit normelor de conduită, atât cu colegii de serviciu, cât şi cu persoanele străine cu care vin în contact;
să promoveze raporturi de întrajutorare cu toţi membrii colectivului de lucru, să combată orice manifestări necorespunzătoare în activitatea desfăşurată;
să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi a celor de folosire a echipamentului de protecţie şi de lucru, de prevenire a incendiilor sau a oricăror evenimente care ar putea pune în pericol clădirile, instalaţiile, utilajele, maşinile sau alte bunuri ale unităţii;
să-şi însuşească şi să respecte instrucţiunile pentru prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti;
să aducă la cunoştinţa şefului ierarhic superior orice situaţii neplăcute, orice încălcări ale normelor legale, despre care a luat cunoştinţă direct sau indirect, făcând, după caz, propuneri în vederea prevenirii încălcării legii;
să aducă la cunoştinţa şefului ierarhic superior existenţa unor nereguli, abateri, greutăţi sau lipsuri în aprovizionarea sectorului de muncă, în întreţinerea utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor pe care le exploatează;
să nu părăsească locul de muncă înainte de sosirea schimbului;
schimbul de tură se face doar pe bază de cerere, aprobată de către şeful de secţie şi asistentul şef;
decizia de internare a pacientului va fi luată de către medicul de specialitate-specialist sau primar- sau de către medicul de garda specialist sau primar;
medicul şef de secţie va analiza la 24 ore oportunitatea continuării spitalizării pentru toţi pacienţii internaţi;
internarea pacienţilor se va face în funcţie de diagnostic, pe secţia de profil;
pacientul va fi, obligatoriu, igienizat înainte de a fi dus în secţie;
pacientul va fi obligatoriu transportat/însoţit de la internare în secţia respectivă de către personalul auxiliar de la camera de gardă sau de pe secţie;
medicii nu vor acorda consultaţii pe secţie şi în timpul programului de lucru din spital pentru pacienţii neinternaţi;
personalul auxiliar care manipulează alimente nu va mai efectua şi alte manevre de îngrijiri;
se interzice persoanelor încadrate în muncă accesul în unitate atunci când au consumat băuturi alcoolice sau sunt în stare de ebrietate;
de asemenea, se interzice personalului muncitor să introducă sau să consume în unitate băuturi alcoolice;
trebuie păstrat cu stricteţe secretul de serviciu, să nu elibereze nici un fel de acte sau copii de pe un document fără aprobarea conducerii unităţii ;
să apere bunurile unităţii, să gospodărească şi să economisească apa şi lumina, combustibilul şi alte materiale, să intervină, ori de câte ori constată sustrageri de bunuri ori degradări ale acestora;
să respecte regulile de acces în unitate şi la locurile de muncă unde internarea este permisă numai în anumite condiţii şi să folosească la intrarea şi ieşirea din unitate căile de acces stabilite ;să prezinte legitimaţia de serviciu la control şi să se supună verificării care are loc la ieşirea din unitate de către organele care sunt desemnate în acest scop.

Personalul muncitor din cadrul sectorului de întreţinere şi cel care deserveşte instalaţiile , utilajele şi maşinile cu grad ridicat în exploatare, răspunde direct, indiferent de funcţia îndeplinită, de desfăşurarea activităţii în condiţii de deplină siguranţă, de supravegherea , verificarea şi exploatarea, întreţinerea şi respectarea întocmai a prevederilor din documentaţiile tehnica şi a normelor pentru prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice.

Locurile de muncă cu instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare în unitatea noastră sunt: centrala termică, instalaţiile şi punctele de distribuire a oxigenului, grupul electrogen, instalaţiile de sterilizare, instalaţiile de gaze, compartimentul ATI.

Personalul muncitor de la aceste locuri de muncă este obligat să respecte cu stricteţe ordinea şi disciplina la locurile de muncă, să urmărească şi să aplice cu fermitate normele şi instrucţiunile referitoare la desfăşurarea activităţii, să-şi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să execute în întregime sarcinile ce le revin.

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ ÎN UNITATE

Activitatea este consemnată zilnic în condicile de prezenţă pe secţii şi compartimente de muncă, cu trecerea orei de începere a programului şi ora de terminare a programului.

Condicile de prezenţă sunt verificate zilnic de medicul şef, care are obligaţia de a confirma prin semnătură, concordanţa prezenţei din secţie cu cea din condică.

a) Durata normală a timpului de lucru este de 8 ore/zi;
b) la locurile de muncă cu activitate specifică se pot stabili forme speciale de organizare a activităţii ( exemplu program de 12/24 );

c)locurile de muncă şi categoriile de personal pentru care durata normală a timpului de lucru este mai mică de 8 ore pe zi sunt stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.245/2003 şi prin Ord.870/2004.

Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabileşte de conducerea unităţii, respectându-se legislaţia în vigoare.

Programul zilnic de lucru în unitate s-a stabilit conform Ordinului 870/26 iulie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar şi Codul Muncii aprobat prin Legea 53/2003.

Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lună, pe locuri de muncă, se stabileşte:

a) numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale;
b) rotaţia pe ture a personalului;
c) intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.

Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de şeful de compartiment şi se aprobă de conducerea unităţii.

Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului de compartiment.

În secţiile cu paturi medicii din reţeaua sanitară efectuează următorul program zilnic:

MEMBRII COMITETUL DIRECTOR Luni – Vineri 08.00 – 16.00

( managerul si directorul medical efectueaza garzi conform graficului de garzi cu incepere de la ora 16.00 in timpul saptamanii)

Personalul superior de specialitate

Programul de lucru, inclusiv gărzile, se stabilesc de conducerea unității, respectându-se legislația în vigoare.
Prin acest regulament intern se stabilește următorul program:

a) Medicii care lucrează în secțiile sau compartimentele cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de 7 ore în medie pe zi, în program continuu sau divizat astfel:

activitate curentă de 5 sau 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;
20 ore gardă lunar în medie ( o oră pentru fiecare zi lucrătoare);

Pentru secțiile în care se organizează contravizita aceasta se face prin diminuarea corespunzătoare a activității curente în cursul dimineții, fără ca activitatea curentă în cursul dimineții în zilele lucrătoare să fie mai mică de 5 ore zilnic;
Contravizita se asigură zilnic, prin rotație după amiaza în zilele lucrătoare și dimineața, în zilele de repaus săptămânal și sărbători legale;
Orele de contravizită se efectuează în funcție de numărul de zile lucrătoare din lună, astfel:
în lunile cu 20 de zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 20;
în lunile cu 21 de zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 21;
în lunile cu 22 de zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 22;
în lunile cu 23 de zile lucrătoare, numărul de ore de contravizită trebuie să fie de 23.

(6) Obligația de gardă ( pentru medicii din secțiile cu paturi care sunt cuprinși în graficul de gărzi) este în medie 20 ore lunar.

Continuitatea asistentei medicale se asigura prin linii de garda organizate pe grupe de specialitati: specialitati medicale si specialitati chirurgicale, garda instituindu-se intre ora de terminare a programului si ora de începere a programului de dimineata din ziua urmatoare. In zilele de repaus saptamanal, zile de sarbatori legale si in celelalte zile in care potrivit reglementarilor legale nu se lucreaza, garda începe dimineata 08.00 si dureaza 24 ore. Timpul de muncă, organizarea gărzilor în unităţile sanitare se face conform Regulamentului M.S.P. aprobat prin Ordinul MSP nr. 870/2004.

Gărzile se salarizează conform O.U.G. 20/2016.

În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bază în spital desfasoara activitate in cadrul ambulatoriului integrat al spitalului conform programului de lucru depus la CAS Dolj, având program divizat.

Medicii încadraţi în secţiile şi compartimentele cu paturi pentru care nu se organizează contravizită, care nu sunt incluşi în echipa de gardă a unităţi, vor presta activitate de 7 ore în medie pe zi în cursul dimineţii.

Medicii care se află în una din situaţiile de mai jos, pe timpul cât durează aceste situaţii, sunt scutiţi de a fi incluşi în graficul de gărzi:

pensionarii de invaliditate gradul III;
femeile gravide începând cu luna a 6- a cele care alăptează;
medicii care au program redus cu o pătrime din durata normală a timpului de lucru, pe bază de certificat medical.

Medicii aflaţi în una dintre situaţiile de mai sus nu vor putea efectua nici gărzi în afara programului normal de lucru.

Efectuarea de două gărzi consecutive de către acelaşi medic este interzisă.

Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului de gardă.

Schimbarea programului aprobat prin graficul de gardă se poate face numai în situaţii cu totul deosebite, cu avizul medicului şef de secţie şi cu aprobarea conducerii unităţii.

Asigurarea rezolvării unor situaţii deosebite, care reclamă maximă urgenţă în asistenţa medicală pentru secţiile care nu au organizată linie de gardă se face prin chemarea medicilor de la domiciliu: chirurgie si obstetrică-ginecologie.

Orele de gardă prestate, precum şi chemările de la domiciliu se consemnează în mod obligatoriu într-o condică de prezenţă pentru activitatea de gardă.

Pentru personalul medical care prestează contravizite şi gărzi, în condica de prezenţă se vor consemna în mod distinct orele efectuate în aceste activităţi.

Personal superior de specialitate din cabinete de consultaţii, laboratoare şi farmacie

Radiologie: 08,00 - 14,00 tura I

14,00 – 20,00 tura a II a

Laborator anatomie patologica: 08,00 – 14,00

Laborator de analize: 08,00 - 15,00 tura I

12,00 – 19,00 tura a II a

Cabinete din Ambulatoriul de Specialitate: 07,00 - 14,00

Farmacie: 08,00 – 16,00

Dispensar TBC: 08,00 – 15,00

Personal mediu sanitar în secţii cu paturi

07,00 - 19,00 - tura I

19,00 - 07,00 - tura a II a

Personal auxiliar sanitar în secţii cu paturi

infirmiere: 06,00 - 18,00 tura I

18,00 - 06,00 tura a II a

îngrijitoare: 06,00 - 18,00 tura I

18,00 - 06,00 tura a II a

Personal mediu şi auxiliar din compartimentele fără paturi

laboratoare (analize medicale):

- personal mediu -08,00 - 15,00 tura I

-12,00 – 19,00 tura a II a

- personal auxiliar-06,00 - 14,00

laborator radiologie: 08,00 - 14,00 tura I

14,00 – 20,00 tura a II a

laborator anatomie patologica: - personal mediu -08,00 - 14,00

- personal auxiliar-06,00 - 14,00

cabinete consultaţii: 07,00 - 15,00

farmacie: 07,00 – 19,00

îngrijitor curăţenie: 6,00 - 14,00

dispensar TBC: - personal mediu -07,00 - 15,00

- personal auxiliar-06,00 -14,00

Personal tehnic, economic, administrativ

Programul muncitorilor necalificaţi pentru activităţile gospodăreşti administrative va fi:

- 07,00-15,00

Programul personalului din cadrul spălătoriei va fi:

tura I : 07,00-19,00;

Programul muncitorilor calificaţi va fi:

7,00-15,00, iar în funcţie de modul de desfăşurare a activităţii pot să desfăşoare program în 2 ture.

Programul personalului din Blocul alimentar va fi:

- bucatari: 07,00 – 19,00

- muncitor necalificat: 06,00 – 14,00

Programul personalului de deservire va fi in program de 12/24 (07,00-19,00 – 19,00 – 07,00)

Programul personalului TESA va fi:

08,00- 16,00

Programul medicilor din cadrul Ambulatoriului de Specialitate al spitalului va fi:

07,00 – 14,00

Programul personalului mediu şi auxiliar din cadrul Ambulatoriului de Specialitate va fi :

- personal mediu sanitar : 07,00-15,00;

- personal auxiliar : 06,00-14,00

În urma încheierii contractului de muncă, contraprestaţia muncii depuse de salariat este salariul aşa cum este acesta prevăzut în art.159-art.160 codul muncii.

Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Conform Ordinului 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile sanitare, personalul din unităţile publice cu paturi din sectorul sanitar, care lucrează în locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în în timpul nopţii , pentru a beneficia de sporul prevăzut pentru activitatea desfăşurată în timpul nopţii are obligaţia de a presta lunar un număr egal de zile în tura de noapte, minimum 4 zile.

Drepturile salariale se vor acorda în limitele fondurilor primite de la C.A.S. Dolj ca urmare a încheierii contractelor de furnizare de servicii şi de la D.S.P. Dolj .

Personalul din unitate, la locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în mod continuu, în 2 ture, poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se află în una din următoarele situaţii:

în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează;
are program redus pe bază de certificat medicale;
starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura de noapte, dovedită cu certificat medical;
pensionare de invaliditate de gradul III;

Personalul sanitar mediu care ocupă funcţia de asistent medical şef pe secţii nu poate desfăşura program în doua ture (12/24).

Programul gărzilor în spital este următorul:

garda începe în zilele lucrătoare pentru toate specialităţile la ora de terminare a programului şi se termină la orele 8;
în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, garda se desfăşoară între orele 8-8;
pentru medicii care efectueaza si servicii in ambulatoriu integrat şi sunt cuprinşi în graficul de gărzi al spitalului, garda începe la orele 15, fiind de 17 ore;

Programul unităţii nu poate fi modificat decât în mod excepţional justificat de solicitările populaţiei cu respectarea dispoziţiilor regulamentelor şi cu aprobarea Comitetului Director al spitalului.

Predarea – primirea serviciului se face pe baza de procese verbale încheiate între schimburi cu indicarea amănunţită a stării şi evoluţiei fiecărui bolnav.

Personalul îşi desfăşoară activitatea pe bază de grafice de lucru lunare, astfel încât să se asigure continuitatea activităţii.

Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o lună, pe locuri de muncă, se stabileşte:

numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale;
rotaţia pe ture a personalului;
intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.

Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de şeful de compartiment şi se aprobă de conducerea unităţii.

Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului de compartiment.

Cererile pentru schimburi de tură ( modificare de grafic ) se înregistrează.

Evidenţa prezenţei salariaţilor la serviciu se va face pe bază condicii de prezenţă fiind obligatorie semnarea acesteia atât la începerea programului cât şi la terminarea acestuia.

CONCEDII LEGALE

Personalul angajat beneficiază, în conformitate cu prevederile Codului muncii aprobat prin Legea nr.53/2003 de:

* Concediul de odihnă

Dreptul la concediul de odihnă anual este garantat tuturor salariaţilor.

Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări

sau limitări.

Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare.

Sărbătorile legale în care nu se lucrează precum şi zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an , iar in situatii de exceptie ( lipsa personal,probleme familiale deosebite ) intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului de muncă.

Concediul anual de odihnă se poate fracţiona, la cererea salariatului, una din tranşe neputând fi mai mică de 10 zile lucrătoare.

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Programarea concediilor de odihnă se face de conducerea secţiilor (compartimentelor) la sfârşitul anului pentru anul următor, astfel încât să se asigură atât bunul mers al activităţii, cât şi interesele salariaţilor, şi cu aprobarea conducerii unităţii.

Durata efectivă a concediului anual se acorda proporţional cu activitatea prestată intr-un an calendaristic .

Durata efectivă a concediului anual se stabileşte prin contractul colectiv de muncă .

* Concediul medical – întrerupe derularea contractului de muncă din motive independente de voinţa părţilor şi pot beneficia de acest drept salariaţii ce au un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni sau de perioade asimilate potrivit legii în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical înscris în certificatul de concediu medical;

Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o perioadă de cel mult 180 de zile calendaristice în interval de un an, socotit de la prima zi de îmbolnăvire.

Concediul medical suspendă concediul de odihnă aflat în executare urmând ca acesta să se reia după încetarea incapacităţii temporare de muncă.

* Concediul fără plată – acesta se acordă în conformitate cu prevederile H.G. nr.250/1992 republicată, în următoarele cazuri :

- formare profesională – întinderea concediului pentru anul în care acesta se solicită nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare;

- interese personale – 30 de zile calendaristice;

- îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani în perioada indicată în certificatul medical;

- tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic;

pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte pe perioada cât aceştia se află la tratament în străinătate cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii.

Plecarea în concediu de odihnă, concedii fără plată, concedii pentru studii înainte de a primi aprobarea şefului ierarhic este interzisă şi constituie o abatere pentru care se pot aplica sancţiuni disciplinare. La fel şi întârzierile la expirarea concediilor.

Este interzisă întreruperea concediului de odihnă din iniţiativa persoanei încadrată în muncă; aceasta poate fi rechemată din concediu numai prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, pentru nevoi de serviciu neprevăzute şi urgente.

Concediul de maternitate – se acordă , în conformitate cu prevederile OUG 158/2005, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate cu modificările şi completările ulterioare,
Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.
Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.

Concediul pentru creşterea copilului – se acordă în temeiul OUG 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului iar în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani;

* Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav – salariaţii beneficiază de:

- concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;

- concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani:

Aceste concedii se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în condiţiile legii, după caz;

* Concediul paternal – se acordă în condiţiile Legii nr.210/1999 privind concediu paternal;

* Concediul plătit pentru evenimente familiale deosebite – se acordă în conformitate cu H.G. 250/1992 republicată, în următoarele situaţii:

- căsătoria salariatului – 5 zile;

- naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;

- decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului – 3 zile;

Concediul plătit, se acordă, la cererea solicitantului, de conducerea unităţii.

Concediul pentru carantină – se acordă cu respectarea art.50 şi art.60 Codul muncii .

ACCESUL ÎN UNITATE

Accesul în unitate se realizează astfel:

pentru personalul încadrat în muncă se va face numai pe baza legitimaţiei de serviciu semnată corespunzător iar circulaţia personalului în compartimentele funcţionale precum şi a colaborării între acestea se va face numai în interesul serviciului;
pentru personalul din afara unităţii venit în interes de serviciu, accesul se face pe baza buletinului de identitate sau a legitimaţiei de serviciu;
pentru studenţi, pe baza legitimaţiei de student;
pentru vizitatorii bolnavilor:

* de luni până vineri în intervalul orar 15,00 - 20,00

* în zilele de sâmbătă şi duminică în intervalul orar 10,00 - 20,00.

pentru reprezentanţii presei, numai cu acordul Managerului spitalului, care va nominaliza în mod explicit locurile în care se poate filma sau persoanele cărora li se pot lua interviuri, cu respectarea drepturilor pacienţilor la intimitate. Pentru aceasta, anterior, reprezentanţii mass-media vor face demersuri scrise sau verbale în vederea obţinerii acordului de principiu. În vederea desfăşurării fluente a acestei activităţi, Managerul a nominalizat ca purtător de cuvânt al instituţiei pe dr.Grigore Oana-Cristina– medic primar.

CAPITOLUL VII

SANCŢIUNI DISCIPLINARE

Acţiunea sau inacţiunea săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care au fost încălcate normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă precum şi ordinele şi dispoziţiile legale ale conducerii unităţii este sancţionată, în conformitate cu art.264 alin.1 Codul muncii cu:

* avertismentul scris;

* retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

* reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

* reducerea salariului şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

* desfacerea disciplinară a contractului de muncă;

În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta.

Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.

Amenzile disciplinare sunt interzise.

Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

SANCȚIUNI APLICABILE ÎN CAZUL NERESPECTĂRII CONFIDENȚIALITĂȚII DATELOR PERSONALE ALE ANGAJAȚILOR

Unitatea medicală reprezintă și protejează demnitatea angajaților săi și dreptul la viață privată, inclusiv al protecției și asigurării confidențialității datelor cu caracter personal și asigură respectarea principiului egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării.

Sancțiuni aplicabile în cazul nerespectării confidențialității datelor personale ale angajaților:

avertismentul scris;
retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 zile;
reducerea salariului de bază pe p durată de 1-3 luni cu 5 - 10 %;
desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

PROCEDURA DISCIPLINARĂ

Sancţiunile aplicate salariaţilor nu pot fi dispuse, cu excepţia avertismentului scris, înainte de efectuarea unei cercetări prealabile care va cuprinde şi audierea celui învinuit.

Pe parcursul acesteia, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa, să ofere toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului.

Unitatea dispune sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii săvârşite de salariat printr-o decizie întocmită în scris, în termen de 30 de zile calendaristice dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Sub sancţiunea nulităţii absolute în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

* descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

* precizarea prevederilor din statutul de personal, regulament intern sau contractul de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariaţi;

* motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariaţi în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute de art.267 alin.3 Codul muncii nu a fost efectuată cercetarea ( "neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin.2 din art.267 fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile").

* temeiul de drept în baza căreia sancţiunea disciplinară se aplică;

* termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

* instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată;

Decizia se comunică în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii.

Începând cu data primirii deciziei începe să curgă termenul în care aceasta poate fi contestată în instanţă - 30 de zile - precum şi aplicarea acesteia.

CAPITOLUL VIII

RĂSPUNDEREA PATRIMONIALĂ

Angajatorul este obligat în temeiul Normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale să-l despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente.

Salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.

Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrat în muncă.

Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv.

În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile codului de procedură civilă.

SOLUŢIONAREA PETIŢIILOR

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a face petiţie şi de a o înregistra la registratura unităţii.

Angajatorul este obligat să răspundă petiţionarului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective.

Persoanele care au făcut petiţie, dacă se consideră vătămate în drepturile sale printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al conducerii unităţii de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Introducerea cererii la instanţa de judecată nu se va putea face mai târziu de 1 an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere.

Reclamantul va depune odată cu acţiunea actul administrativ pe care îl atacă sau după caz, răspunsul autorităţii administrative prin care i se comunică refuzul rezolvării cererii sale, un drept recunoscut de lege.

Sentinţa instanţei prin care s-a soluţionat acţiunea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea Supremă de Justiţie.

Dispoziţiile referitoare la soluţionarea petiţiilor se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL IX

CRITERIILE ȘI PROCEDURILE DE EVALUARE PROFESIONALĂ A SALARIAȚILOR

În forma modificată a Codului Muncii se introduc o serie de prevederi care privesc obiectivele de performanţă individuală şi criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului şi procedura de evaluare aferentă.

Obiectivele de performanţă individuală.

Drepturile angajatorului se suplimentează cu o nouă prerogativă: dreptul de a stabili obiectivele de performanţă individuală.Se stabileşte expres faptul că, în cadrul procedurii de concediere colectivă a salariaţilor, criteriile pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea obiectivelor de performanţă individuală.

Criteriile de evaluare a activităţii profesionale şi procedura de evaluare. Potrivit formei modificate a Codului Muncii, la angajare persoana selectată trebuie să fie informată cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului. Aceste criterii trebuie prevăzute expres şi în contractul individual de muncă. “Orice modificare a acestor criterii impune încheierea unui act adiţional la contractul de muncă, prin urmare implică acordul prealabil al salariatului”. În cazul concedierii salariatului pentru necorespundere profesională (art. 61 lit. d) Codul Muncii), concedierea poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulament intern. Stabilirea obiectivelor de performanţă urmează să fie realizată unilateral de către angajator, salariatul trebuind să le respecte sau cel puţin să încerce să le atingă, însă neavând posibilitatea de a cenzura acest drept.

Obiective:
1.Realizarea atribuţiilor corespunzatoare functiei
2. Identificarea soluţiilor adecvate de rezolvare la activitatile curente
3. Cunoasterea si aplicarea consecventa a reglementarilor specifice activitatii desfasurate
4. Inventivitate in gasirea unor cai de optimizare a activitatii desfasurate
5. Respectarea normelor de disciplina si a normelor etice in indeplinirea atributiilor.
Punctajul se va efectua conform procentelor, pe baza unei notari de la 1 la 5, unde 5 = 100%
La evaluarea periodica se vor utiliza urmatoarele criterii:

Adaptabilitatea
2. Asumarea responsabilitatilor
3. Capacitatea de a rezolva problemele
4. Capacitatea de implementare
5. Capacitatea de autoperfectionare si valorificare a experientei dobandite
6. Capacitatea de analiza si sinteza
7. Creativitate si spirit de initiativa
8. Capacitatea de planificare si de a actiona strategic
9. Capacitatea de a comunica
10. Capacitatea de a lucra in echipa
11. Competenta in redactare
12. Capacitatea de indrumare
13. Abilitati in utilizarea calculatorului si a echipamentelor informatice
14. Respectul fata de lege si loialitate fata de interesele unitatii
15. Capacitatea de consiliere
16. Capacitatea de a lucra independent
17. Conduita in timpul serviciului.
Fiecare criteriu va fi asemenea notat de la 1 la 5, unde 1 este slab si 5 este foarte bine.
Nota finala a evaluarii va fi media aritmetica dintre nota finala obiective si nota finala pentru criteriile de evaluare.

Angajatorul are obligatia de aplica criteriile de evaluare in mod obiectiv, corect si nediscriminatoriu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati.

Comisia de evaluare este alcatuita prin decizie interna emisa si avizata de conducatorul unitatii.

Evaluarea periodica se va realiza prin utilizarea de Fise de evaluare conform legislatiei din domeniu.

Rezultatele evaluarii vor fi exprimate prin punctaje.

Rezultatele evaluarii profesionale vor putea fi utilizate in vederea:

- selectiei salariatilor in vederea promovarii;

- selectiei salariatilor prealabil operarii unei concedieri colective;

- selectiei salariatilor corespunzatori profesionali.

Neobtinerea unui punctaj minim de 3, la doua evaluari periodice consecutive, va putea atrage concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.

CAPITOLUL X

NORME OBLIGATORII ŞI DISPOZIŢII FINALE

Este interzisă publicitatea oricărui medicament pentru care nu există o autorizaţie de punere pe piaţă.

Toate materialele promoţionale ale unui produs destinate profesioniştilor din sectorul sanitar trebuie să fie în concordanţă cu rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de Agenţia Naţională a medicamentului şi însoţite de către acesta.

Publicitatea unui medicament trebuie să încurajeze folosirea raţională a produsului, prezentându-l în mod obiectiv, fără a-i exagera calităţile şi fără să inducă în eroare. Publicitatea trebuie să fie onestă, adevărată şi corectă. Publicitatea trebuie să evite orice susţinere sau reprezentare în măsură să inducă în eroare consumatorul, chiar şi prin omisiune, ambiguitate sau exagerare.

Publicitatea destinată profesioniştilor din sectorul sanitar poate fi făcută atât pentru medicamentele fără prescripţie medicală, cât şi pentru cele cu prescripţie medicală.

În cadrul spitalelor va exista un spaţiu destinat publicităţii pentru medicamente şi el va fi stabilit de către conducerea spitalului.

Întâlnirile dintre reprezentanţii firmelor de medicamente şi medicii specialişti se vor desfăşura după un program organizat şi aprobat de către conducerea spitalului.

Oferirea de mostre de către firmele de medicamente pentru medicii specialişti din spitale trebuie să se desfăşoare după un program aprobat de conducerea spitalului.

În întreaga lor activitate, toate cadrele medico-sanitare vor adopta o conduită civilizată, politicoasă, neomiţând formulele şi saluturile de politeţe, atât faţă de pacienţi cât şi faţă de însoţitorii şi vizitatorii acestora.

Toţi salariaţii spitalului, inclusiv personalul care deserveşte paza şi curăţenia, vor desfăşura activitate într-un climat de linişte, care să asigure confort psihic pacienţilor, evitând pe cât posibil orice disconfort fonic ( prin ton ridicat, zgomote ale utilajelor şi dispozitivelor cu care îşi desfăşoară activitatea) cu preponderenţă în perioadele destinate odihnei pacienţilor.

Atât medicii cât şi personalul cu pregătire medie şi auxiliar se vor comporta cu pacienţii şi aparţinătorii acestora într-o manieră care să excludă orice posibilitate de interpretare din partea acestora că se doreşte sau se urmăreşte o remunerare a actului medical şi de îngrijire, alta decât cea prevăzută de actele normative în vigoare, respectiv decât salariul obţinut pe statul de plată.

Respectarea prevederilor prezentului Regulament este obligatorie pentru toţi angajaţii spitalului.

Regulamentul intern poate fi modificat sau completat ori de câte ori necesităţile legale de organizare, funcţionare şi disciplina muncii în unitate le cer.

Regulamentul intern va fi prelucrat cu toţi angajaţii, pe secţii şi compartimente, încheindu-se proces-verbal sub semnătură de luare la cunoştinţă.

Pentru personalul încadrat după intrarea în vigoare a Regulamentului intern, prelucrarea se face de către şeful secţiei ( compartimentului ) în care se angajează, confirmarea anexându-se la contractul de muncă.

OBLIGAŢIILE BOLNAVILOR, ÎNSOŢITORILOR ACESTORA ŞI VIZITATORILOR:

Pe timpul internării în unitatea sanitară bolnavii sunt obligaţi să respecte prescripţiile medicale, programul de viaţă în spital, să aibă o atitudine corespunzătoare faţă de personalul medico-sanitar, să păstreze disciplina în spital, să nu deterioreze bunurile unităţii.

Personalul mediu sanitar se va preocupa de igiena individuală a fiecărui bolnav, va face educaţia sanitară a acestora pe toată durată spitalizării, iar tratamentul va fi efectuat conform prescripţiilor din foaia de observaţie clinică.

Unitatea va organiza vizitarea bolnavilor zilnic de luni până vineri în intervalul orar 15,00 - 20,00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică programul de vizită se realizează între orele 10,00 - 20,00, cu respectarea regulilor stabilite în cadrul fiecărei secţii.

Personalul mediu şi auxiliar va supraveghea ca vizita să se desfăşoare conform regulilor de igienă stabilită, reguli ce trebuie cunoscute de aceştia.

Şeful de secţie şi medicul curant sau de gardă sunt responsabili de aplicarea acestor reguli.

Asistenta de salon verifică respectarea regulamentului. In cazul în care aparţinătorii nu respectă regulamentul, asistenta este obligată să anunţe medicul curant sau de gardă care, la nevoie, va solicita sprijinul personalului de pază.

SCHEMA CIRCUIT VIZITATORI:

Program de vizită: - de luni până vineri: în intervalul orar 15,00 - 20,00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică programul de vizită se realizează între orele 10,00 - 20, 00

În situaţii epidemiologice deosebite interdicţia este generală, pentru perioade bine determinate, la recomandarea DSP Dolj.

In timpul vizitei, vizitatorii vor purta echipament de protectie, primit la intrarea in secţie. Sunt interzise vizitele în secţiile de Nou-Născuţi, Bloc operator, Sterilizare.

Sectoarele şi zonele interzise accesului public sunt:

-bucătarie, bucătarie dietetică, lactarium;

-oficii servire masă;

-bloc operator;

-săli de naşteri;

-locurile de prelevare a probelor de laborator;

-locurile de prelevare şi injectare;

-sterilizare;

-izolator;

-radiologie;

-splătorie;

-serviciul de anatomie patologică;

-depozit deşeuri periculoase;

- depozit cu risc crescut de explozie ( staţie oxigen);

- prosectură şi medicină legală;

- arhivă;

- server principal;

- spaţiu depozitare lenjerie curată;

Prevederile privind sectoarele si zonele interzise și limitate accesului public.

Este interzis accesul persoanelor străine în spital în zonele cu risc : ATI, bloc operator, sali naşteri, compartiment nou-născuţi, sterilizare centralizată, laboratoare, depozite de deşeuri medicale periculoase, precum şi în următoarele zone:

Tabloul Central de distributie a energiei electrice;
Statia de pompare, a apei potabile, in spital;
Bazinele de rezerva a apei potabile;
Grupul generator ( Sursa alternative de energie electrica);
Blocurile Operatorii;
Statia centrala de Sterlizare;
Laboratorul Central de analize medicale;
Serviciul de Anatomie patologica;
Compartiment de prosectura;
Saloanele rezervate in caz de aparitia unor focare de infectii;

Este limitat accesul în următoarele spații :

Centrala termica a spitalului;
Statia centrala de oxigen;
Statia centrala de distributie a gazului metan;
Statia de aer care deservesc Blocurile Operatorii;
ATI;
Laborator de radiologie si imagistica medicala;
Farmacia Spitalului;

Spitalul asigura libertatea de deplasare a pacientului in cadrul unitatii, cu excepția zonelor restricționate și a perioadelor de vizita medicala, carantină, recomandarea imobilizării la pat a pacientului.

Angajatorul are obligatia de a respecta drepturile pacientului.

Angajatorul are obligatia de a asigura accesul pacientilor/apartinatorilor/vizitatorilor la registrul de sugestii, reclamatii si sesizari.

Prezentul regulament intern se completează în mod corespunzător cu Legea drepturilor pacientului ( Legea 46/2003) cu modificarile si completarile ulterioare, Codul de deontologie medicală, Codul muncii şi Contractul colectiv de muncă.

Semnat astăzi: 12 iunie 2017

MANAGER

DR.NITULESCU RAMONA-DANUTA